60 de ani de cercetare legumicola la Buzau

In ziua aniversarii, cercetatorii buzoieni au primit vestea ca Executivul a aprobat reorganizarea si sustinerea financiara a institutiei, iar din toamna aici va functiona si o Banca de gene pentru legumicultura, floricultura, plante medicinale si aromatice.

 

Statiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Legumicultura (SCDL) Buzau va fi reorganizata, ca urmare a unei Hotarari adoptata in sedinta de astazi, a Guvernului. Este vestea buna pe care vicepremierul Marcel Ciolacu a dat-o, astazi, cercetatorilor si tuturor buzoienilor, in chiar ziua in care statiunea aniverseaza 60 de ani de la infiintare si si-a deschis portile tuturor celor care au dorit sa o viziteze si sa afle despre munca pe care o mana de oameni o desfasoara aici, despre legumele, plantele medicinale si aromatice care aduc un aport important sanatatii noastre.

In toti acesti 60 ani, SCDL Buzau si-a trecut in palmares 170 de brevete de inventie si are in curs de omologare alte 17. „Cercetarea are radacini vechi la Buzau. In 1957, cand s-a infiintat Statiunea Experimentala Buzau, gradinarii stabiliti in zona Buzaului, din tarile vecine, Bulgaria si Serbia, erau renumiti in intreaga tara, dar se impunea o munca asidua de aprofundare, de ameliorare si de stabilizare a soiurilor, lucruri realizate in cei 60 de ani de cercetare sistematica”, sustine directorul Statiunii, Constantin Vlad.

In anii ’60, Statiunea avea o suprafata de 600 de hectare de teren agricol, dar dupa 1900, rechinii imobiliari au lasat-o doar cu 100 de hectare cat mai are in prezent si chiar s-a incercat sa se diminueze si aceasta suprafata.

 

Despre toate acestea si despre greutatile cu care se confrunta activitatea de cercetare a aflat, pe 12 iulie, si ministrul Agriculturii, Petre Daea, afalt intr-o vizita fulger la Buzau, in urma unor discutii pe care vicepremierul Marcel Ciolacu si primarul Buzaului, Constantin Toma, au avut-o, in prealabil, la Bucuresti. Se pare ca ministrului Daea, care s-a deplasat la Buzau insotit de responsabili de la Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara din Bucuresti (USAMV) si de profesorii Gheorghe Sin si Valeriu Tabara presedintele, repectiv vicepresedintele Academiei de Stiinte Agricole, i-a placut ce a vazut la SCDL, pentru ca iata, la numai doua saptamani, a promovat Hotararea de Guvern prin care Statiunea de Cercetare Legumicola buzoiana este ajutata sa se redreseze.

„Era nevoie de acest act normativ pentru ca Statiunea de Cercetare de la Buzau sa poata beneficia din nou de fonduri si subventii de la bugetul de stat, prin intermediul Academiei de Stiinte Agricole si Silvice „Gheorghe Ionescu Sisesti”, dupa ce in ultimii ani a fost lasata sa supravietuiasca exclusiv pe baza veniturilor proprii. Consider ca cercetatorii de aici trebuie lasati sa lucreze in liniste, pentru ca de rezultatele muncii lor depinde daca vom putea aduce pe masa romanilor legume mai bune si mai sanatoase. Este important de precizat ca, in urma acestei reorganizari, toate locurile de munca de aici vor fi pastrate si se vor lua masuri pentru pastrarea in sistem a cercetarilor cu experienta. Acesta este doar primul pas din planul de relansare a Statiunii de Cercetare de la Buzau, pentru ca am primit promisiuni din partea ministrului Petre Daea ca in cadrul institutiei, din aceasta toamna, va functiona si o Banca Nationala de Gene pentru legumicultura, floricultura, plante medicinale si aromatice”, a dat asigurari vicepremierul Ciolacu.

 

Demnitarul buzoian a subliniat ca le multumeste premeierului Mihai Tudose si ministrului Petre Daea pentru ca „au inteles ca Buzaul are o traditie deosebita in cercetarea legumicola, cu rezultate deosebite recunoscute atat in tara cat si in strainatate, si pentru ca au sustinut necesitatea unor masuri concrete pentru ca aceasta zestre de stiinta romaneasca sa nu se piarda. Astfel, munca extraordinara pe care cercetatorii buzoieni o fac de zeci de ani va putea sa continue si sa contribuie pe mai departe la dezvoltarea legumiculturii romanesti”.

El si-a exprimat convingerea ca in urma unor astfel de masuri se vor crea conditii optime pentru repunerea in valoare a „experientei extraordinare” a cercetarilor buzoieni si „sa readucem Statiunea de Cercetare-Dezvoltare Legumicola Buzau pe locul binemeritat din fruntea cercetarii legumicole romanesti”.

Primii 16 tineri cercetatori ai statiunii au reusit, in cativa ani, sa stabilizeze genetic principalele soiuri de legume din zona Buzaului si alte cinci judete limitrofe. Primul brevet de inventie a fost obtinut in anul 1962, pentru celebrul soi Varza de Buzau – raspandit acum in intreaga tara, Ceapa de Buzau – inmultita direct din seminte si nu din arpagic, ceea ce a permis scurtarea cu doi ani a perioadei de productie. De asemenea, aprecaitu soi de ceapa Diamant, nu mai putin celebrul soi de tomate Buzau-1600, creat de cercetatorul Cristea Chiru cu ocazia vizitei fostului presedinte Nicolae Ceausescu la Buzau in anul 1976, la aniversarea a 1.600 de ani de atestare documentara a municipiului.

 

Primii 16 tineri cercetatori ai statiunii au reusit, in cativa ani, sa stabilizeze genetic principalele soiuri de legume din zona Buzaului si alte cinci judete limitrofe. Primul brevet de inventie a fost obtinut in anul 1962, pentru celebrul soi Varza de Buzau – raspandit acum in intreaga tara, apoi pentru Ceapa de Buzau – inmultita direct din seminte si nu din arpagic, ceea ce a permis scurtarea cu doi ani a perioadei de productie. Au urmat apreciatul soi de ceapa Diamant, iar celebrul soi de tomate Buzau-1600 a fost creat de cercetatorul Cristea Chiru cu ocazia vizitei fostului presedinte Nicolae Ceausescu la Buzau, in anul 1976, cu prilejul aniversarii a 1.600 de ani de atestare documentara a municipiului.

In perioadele de varf, la Statiunea legumicola lucrau 600-700 de oameni, iar o mare parte din productia de seminte era destinata exportului. Acum abia se mai pot descurca cativa cercetatori si cateva zeci de sezonieri, pentru ca statiunea a functionat pe autofinantare. Din vanzarea semnitelor si rasadurilor abia a reusit sa supravietuiasaca, in ultimii ani, dar pentru cercetare este nevoie de o finantare consistenta si de suportul pe care cercetatorii spera sa-l obtina acum, dupa noua Hotarare de Guvern, prin care trec in subordinea Academiei de Stiinte Agricole si Silvice „Gheorghe Ionescu Sisesti”.

 

Floarea Burnichi, secretar stiintific al statiunii, este de parere ca viitorul cercetarii sta in culturile ecologice. In acest scop, in 2016, la SCDL s-a infiintat Laboratorul de Culturi Ecologice. „Prin reconversia a doua hectare de teren am infiintat un poligon eco care livreaza plante ecologice aromatice, tarhon, salvie, oregano, lavanda, rozmarin, iar din acest an, seminte ecologice din soiul Varza de Buzau, pentru ca de anul viitor sa producem seminte de ardei si tomate”, a precizat secretarul stiintific al SCDL Buzau. Cercetatorii experimenteaza si tratamente tip eco fara pesticide si ierbicide, pe baza de produse naturale – ardei, boia, usturoi, pentru combaterea acarienilor, omizilor si larvelor gandacului de Colorado, dar si folosirea unor plante companion pentru protejarea naturala a culturilor ecologice.

Floare Burnichi mentioneaza ca, la ora actuala, Statiunea are 170 soiuri brevetate si alte 17 in curs de omologare, dintre care 22 numai pentru tomate. Cercetatorii buzoieni au reusit sa obtina tomate portocalii, negre si rosii de forme diferite si cu gust deosebit, dar si cinci soiuri de tomate tip cireasa, foarte apreciate de cei care-si doresc legume sanatoase si cu valori nutritionale deosebite. Unele dintre aceste soiuri ajung la productii de peste 160 de tone/ha, de aceea au inceput sa fie foarte solicitate de producatorii autohtoni.

 

Academicianul Costel Vanatoru, unul dintre cei mai vechi si mai apreciati cercetatori ai SCDL Buzau, considera ca o banca nationala de gene pentru legumicultura ar transmite generatiilor urmatoare peste 10.000 de soiuri romanesti. Membru corespondent al Academiei de Stiinte Agricole si Silvice, acesta are in portofoliu numeroase soiuri de legume, intre care unele exotice, aclimatizate, cu forme, gust si culori variate, dar mai ales cu extraordinare calitati terapeutice.  Vanatoru considera ca „in conditiile in care un gram de seminte selectionate valoreaza cat 2-3 grame de aur, cercetarea ar trebui situata intre domeniile prioritare ale economiei romanesti”. Omul de stiinta buzoiena sustine ca Hotarea data de Guvern „este un act de renastere a Statiunii, pe care il asteptam de mult timp. In primul rand, aceasta hotarare situeaza patrimoniul Statiunii in domeniul public al statului, ceea ce inseamna ca putem primi finantare de la buget, iar noi ne putem vedea de cercetare. In al doilea rand, putem participa la proiecte nationale si internationale, putem intra in competitii, pentru ca suntem in acord cu legislatia actuala. Executivul a inteles ca siguranta nationala trece prin farfuria fiecaruia, iar numarul mare de imbolnaviri datorate alimentatiei nesanatoase trebuie sa fie un semnal de alarma pentru politicieni. Cercetarea ar poate sa devina astfel prioritate nationala, iar legea privind finantarea acesteia de la bugetul de stat, sa fie pusa in aplicare”. Se pare ca dorinta sa va deveni, cel putin teoretic, realitate, prin trecerea in subordinea ASAS, chiar daca Statiunea nu mai dispune decat o mica parte din terenul initial.

Totodata, cercetatorul buzoian considera ca initiativa infiintarii unei Banci Nationale de Gene pentru legumicultura, floricultura, plante medicinale si aromatice lansata de ministrul Agriculturii, este laudabila si constituie semnalul unui nou inceput.

 

In conditii nu intotdeauna favorabile, de-a lungul celor sase decenii, rezultatele muncii stiintifice ale cercetatorilor SCDL Buzau au fost remarcabile. In ultimii ani, cercetatorilor cu experienta li s-au alaturat multi tineri dornici sa-si puna in aplicare cunostintele, viziunea si dorinta de afirmare, care au fost prezenti cu comunicari stiintifice la congrese internationale de top in Portugalia, Australia etc. si se pregatesc pentru Congresul Mondial de Horticultura de anul viitor, din Turcia. „Peste tot in lume rezultatele muncii noastre sunt apreciate! Banca Nationala de Gene ar permite conservarea si transmiterea, catre generatiile viitoare, a peste 10.000 de soiuri romanesti care acum sunt depozitate in conditii improprii si se pot deprecia rapid, daca nu se ia aceasta masura. Este o initiativa laudabila, care ar constitui si un inceput pentru munca de cercetare pe cat de dificila, pe atat de putin recompensata”, a subliniat cercetatorul Costel Vanatoru.

Valorosul nucleu de tineri cercetatori ai SCDL Buzau se pregateste sa se prezinte cu noi realizari, la intalnirile cu oamenii de stiinta din elita horticulturii mondiale. „Am reuşit sa publicam un articol despre castravetele amar (Momordica charantia), Rodeo, aclimatizat de noi in anul 2013, intr-o revista de biotehnologie de inalta tinuta academica si ne-am bucurat de faptul ca acest material stiintific a intrat in baza internationala de date”, a precizat cercetatorul Costel Vanatoru, coordonatorul Laboratorului Genetica si Ameliorare al SCDL. „Vom sustine, in aceasta vara, doua referate stiintifice la Bucuresti, in formatul unei sesiuni cu participare internationala, iar in toamna, vom fi prezenti cu alte doua lucrari la sesiunea de referate organizata de USAMV Cluj-Napoca; de asemenea, la care au fost invitati specialisti si profesionisti ai domeniului de peste hotare”, a subliniat acesta.

 

Ramanand in arealul cercetarii, trebuie subliniat faptul ca in SCDL Buzau sunt in derulare doua lucrari de doctorat. Bianca Zamfir va sustine o teza privind conservarea si valorificarea germoplasmei la tomate, iar Camelia Bratu, care a omologat anul acesta, impreuna cu Costel Vinatoru, un soi nou de vanata alba, va prezenta lucrarea de doctorat axata pe patlagica vanata.

De asemenea, Elena Barcanu are in studiu ardeioasele si in curand va putea sustine si expune rodul muncii de cercetare intr-o teza pentru obtinerea titlului de doctor in stiinta.

Nucleul de cercetare al Laboratorului Genetica si Ameliorare de la SCDL Buzau s-a „innobilat” prin venirea dr. ing. Monica David care, timp de aproape un deceniu a lucrat la Institutul Fundulea, cu acad. Nicolae Saulescu. Este un cercetator cu stagii de pregatire in afara tarii, specialist in fiziologia plantelor si care si-a ales ca tematica de cercetare fasolea.

Infiintata in 1957, sub numele de Statiunea Experimentala Buzau, in interesul cultivatorilor de legume, unitatea are ca principal obiectiv promovarea legumiculturii moderne, bazata pe cunostinte stiintifice.

Statiunea are in prezent preocupari in domeniul cercetarii referitoare la ameliorarea soiurilor, selectia conservativa si producerea materialului biologic la soiurile de legume si flori, optimizarea tehnologiilor de cultura pentru culturile din camp deschis si spatii protejate, protectia plantelor, floricultura.