Accidentul Vascular Cerebral, ucigasul tacut

Aproximativ 60.000 de romani sufera, anual, un AVC, iar peste 54.000  mor din cauza acestei boli care, printr-un stil de viata corespunzator si prin educatie poate fi prevenita, iar printr-un tratament corespunator poate fi tinuta in frau.

 

Accidentul vascular cerebral (AVC) ramane „epidemia secolului 21”. Din 16 milioane de oameni afectati pe an, 6 milioane nu supravietuiesc, desi progresele stiintifice permit tratarea cu succes a acestei afectiuni.

De Ziua Mondiala a Creierului, mesajul WFN (World Federation of Neurology) si WSO (World Stroke Organisation) este ca AVC nu trebuie sa mai fie o boala invalidanta si fac un apel in intreaga lume pentru optimizarea tratamentului accidentului vascular cerebral acut, de la interventia precoce pana la reabilitarea pacientilor si reintegrarea in comunitate.

„Accidentul vascular cerebral este boala secolului 21”, a declarat prof. Raad Shakir, presedintele Federatiei Mondiale de Neurologie (WFN), in cadrul seminarului web „Stroke is a Brain Attack – Prevent it – Treat it”.

„Accidentul vascular cerebral ar trebui sa reprezinte o prioritate pe agenda politica”, a subliniat si prof. Wolfgang Grisold, cu aceeasi ocazie.

WFN a intocmit o serie de masuri care ar trebui implementate de statele lumii, pentru a reduce numarul de AVC: educarea populatiei cu privire la importanta monitorizarii tensiunii arteriale; asigurarea unor medicamente accesibile pentru controlarea tensiunii arteriale; campanii de constientizare anti-tutun si legi menite sa descurajeze fumatul; cresterea gradului de constientizare cu privire la efectele nocive ale consumului de alcool; rolul stilului de viata sanatos in prevenirea bolilor.

 

Cu prilejul Zilei Mondiale a Creierului, specialistii romani in domeniu au tras un nou semnal de alarma in privinta necesitatii preventiei si tratamentului corect in cazul accidentului vascular cerebral (AVC), plecand de la faptul ca aproximativ 60.000 de romani sufera anual un AVC, iar peste 54.000 mor din cauza acestei boli.

Dr. Gabriel Tatu-Chitoiu, presedintele Societatii Romane de Cardiologie, a atras atentia ca in tara noastra, pacientii cu fibrilatie atriala, desi „au nevoie de tratamentul cu noile anticoagulante orale, Romania este una din putinele tari care nu are aceste medicamente pe lista de compensare”.

Medicul a remarcat ca „o mare parte a accidentelor vasculare cerebrale pot fi evitate prin constientizarea si eliminarea factorilor de risc. Studiul InterStroke a demonstrat ca 10 factori de risc influentabili sunt responsabili pentru aparitia a 91% dintre accidentele vasculare cerebrale. Printre acestia, se numara hipertensiunea arteriala, sedentarismul, dislipidemia, dieta dezechilibrata, obezitatea abdominala, fumatul, consumul de alcool, diabetul zaharat, bolile cardiace si diversi factori psiho-sociali. (…) Hipertensiunea arteriala este cel mai important factor de risc care poate fi modificat, fiind implicata in jumatate dintre accidentele vasculare cerebrale. La randul lor, hipertensiunea arteriala si fibrilatia atriala pot fi prevenite si controlate prin adoptarea unui stil de viata sanatos (efort fizic, dieta, mentinerea greutatii corporale)”, a subliniat dr. Tatu-Chitoiu, mentionad ca o importanta majora in preventie o are „educatia pentru sanatate, de la cele mai mici varste”.

 

Dr. Armand Frasineanu, medic neurolog la Spitalul Clinic Colentina din Bucuresti, a punctat necesitatea prezentarii de urgenta la un spital specializat in tratamentul AVC, dupa aparitia simptomelor. „Prezentarea de urgenta si tratamentul instituit precoce maximizeaza sansa de succes terapeutic si de recuperare post-AVC. Mijloacele de tratament pentru accidentul vascular cerebral s-au perfectionat continuu in ultimii 15 ani, de la introducerea trombolizei intravenoase si pana la mijloace mai sofisticate, precum trombectomia endovasculara. Pacientii cu AVC au o sansa mai buna de a supravietui dupa un prim episod, in comparatie cu generatiile anterioare. In acelasi timp, pacientii trebuie sa fie constienti ca, daca nu-si schimba stilul de viata care a determinat aparitia primului accident vascular cerebral, posibilitatea unei recidive ramane crescuta. De asemenea, este esential ca un pacient cu AVC sa respecte intocmai tratamentul prescris de medic la externarea din spital dupa un accident vascular cerebral”, a subliniat dr. Frasineanu.

Federatia Mondiala de Neurologie subliniaza atentioneaza statele ca toti pacientii cu AVC ar trebui tratati in unitatile neurovasculare, de echipe multidisciplinare, avand la dispozitie resursele necesare si dupa protocoale adaptate. In plus, tratamentul si preventia accidentul vascular cerebral ar trebui sa devina prioritati pentru politicile sistemelor de sanatate din fiecare tara.

 

Prezent la eveniment, dr. Marius Geanta, Presedintele Centrului pentru Inovatie in Medicina, a atras atentia ca „accidentele vasculare cauzate de Fibrilatia Atriala (FA) sunt mai mari, mai grave si cu rata mai mica de supravietuire decat alte accidente vasculare cerebrale. Screening-ul pe scara larga pentru fibrilatia atriala asimptomatica la persoanele in varsta de peste 65 de ani ar putea reduce costurile accidentelor vasculare cerebrale si dizabilitatea asociata acestora, si ar ajuta la salvarea vietilor”, a spus medicul.

Dr. Geanta a mentionat ca exista, de asemenea, dovezi clare ca „detectarea FA asimptomatica inainte de dezvoltarea simptomelor si tratamentul cu anticoagulante orale si alte terapii ar putea reduce intr-o mare masura riscul de accident vascular cerebral, si ar reduce partial riscul crescut de deces asociat. Daca ai 65 de ani sau mai mult, atunci poti consulta un medic pentru a-ti lua pulsul, sau poti verifica singur acasa daca bate regulat ca un ceas. Daca este neregulat, poti face un ECG si FA este diagnosticata si tratata cu medicamente”.

Potrivit Centrului pentru Inovatie in Medicina, o persoana din sase va suferi un accident vascular cerebral (AVC) la un moment dat, pe parcursul vietii.

 

Din perspectiva pacientilor, Radu Ganescu, presedintele Coalitiei Pacientilor cu Afectiuni Cronice din Romania (COPAC), a evidentiat faptul ca pacientii romani, desi teoretic au dreptul la tratamente si la recuperare dupa AVC, accesul acestora este foarte limitat pentru cei care nu isi pot plati singuri aceste terapii. Ganescu a insistat asupra necesitatii ca autoritatile sa constientizeze faptul ca „pacientii care au suferit un accident vascular cerebral (AVC) trebuie sa fie tratati de medici specialisti, dotati cu echipamente corespunzatoare. Din pacate, o mare parte dintre persoanele care sufera un AVC nu beneficiaza de aceste conditii. In plus, tratamentul pentru pacientii cu AVC nu este decontat. Peste 45 mii de pacienti isi platesc singuri tratamentul lunar. Lucrurile nu stau mai bine nici la capitolul recuperare. Pacientii romani au, teoretic, dreptul la recuperare, dar fondurile sunt insuficiente. Problemele sistemului de sanatate afecteaza mai ales pacientii care nu dispun de resursele necesare pentru a se trata. Din aceste motive, Romania se afla pe locul doi in Europa cand vine vorba de mortalitate in randul pacientilor cu AVC”, a precizat Radu Ganescu.

AVC apare atunci cand unul dintre vasele de sange care iriga creierul se sparge (AVC hemoragic) sau este blocat de un cheag sangvin (AVC ischemic). In timpul unui AVC, celulele nervoase din apropiere sunt private de oxigen si nutrienti, ceea ce poate duce la dizabilitati permanente.