Actori din pharma și healthcare, în căutare de soluții salvatoare pentru sistemul medical

20 februarie 2018 | 0 comentarii |

Cea de-a doua Conferință ThinkHealth s-a desfășurat sub zodia lui „se poate”, în contextul în care România va prelua, anul viitor, Președinția Consiliului Uniunii Europene.

 

Liliana Munteanu

În contextul în care sistemul românesc de sănătate traversează un punct de inflexiune generator de salturi și schimbări ample, ediția de anul acesta a Conferinței ThinkHealth, desfășurată luni, 19 februarie, la The Art, în Capitală, și-a propus, împreună cu cei mai importanți actori din sănătate, să găsească raspunsuri „la trei teme mari de reflecție: care ar trebui să fie proiectul Romaniei pe sănătate pentru Președintia Consiliului UE din 2019?/ Cum evităm următoarele crize din sănătate?/ Cum facem tranziția de la un sistem de sănătate paternalist la unul construit pe parteneriate. Ne-am dorit să provocăm schimbări de perspective, de politici și modele de business, astfel încât să creăm un context favorabil de dialog pentru întreaga comunitate din domeniul sănătății” a declarat Liliana Munteanu, moderatoarea evenimentului, menționând că dacă „se poate în Estonia, se poate la Baia Mare”, trebuie găsită calea prin care să „se poată” în tot sistemul românesc de sănătate.

Invitații participanți la dezbatere, fiecare abordând teme diferite, în funcție de specialitatea în care este calificat, au încercat să contureze idei și soluții inovatoare care ar putea schimba în bine sistemul românesc de sănătate. Au fost prezentate analize de eficiență financiară bazate pe date integrate disponibile și s-a luat în discuție parteneriatul public- privat pentru evitarea sincopelor în sănătate.

 

Speakeri de referință din țară și din străinătate, cu experiență în healthcare, au abordat numeroase subiecte de interes curent, precum: inovarea digitală în domeniul medical și promovarea serviciilor de e-health, democratizarea sănătății și profesionalizarea pacientului, noutățile cu privire la HSA etc. Care este /ar trebui să fie proiectul României din domeniul sănătății pentru 2019, când vom deține președinția Consiliului Uniunii Europene? Democratizarea sănătății și profesionalizarea pacientului, de la receptorul minim informat la resursă și participant activ, în relații de colaborare cu stakeholderii. Cum se repoziționează instituțiile reglementatoare și industriile sănătății în acest nou tip de ecosistem? Cum evităm următoarele crize din sănătate? Avem instrumente să le identificăm din timp? Cum facem tranziția de la un sistem de sănătate paternalist la unul construit pe parteneriate? Demersuri colaborative și responsabilizare. Sistemul de sănătate, o co-producție multi – stakeholders. Accesul la medicamente, tratamente inovatoare și servicii medicale performante sunt doar câteva dintre subiectele de pe agenda dezbaterii.

 

 

Ain Aaviksoo

În deschiderea conferinței, Ain Aaviksoo, secretar general adjunct pentru Servicii Digitale și Inovație din cadrul Ministerului pentru Afaceri Sociale din Estonia, în calitate de keynote speaker, a vorbit despre sprijinirea inovării digitale în domeniul medical și promovarea serviciilor de e-health ce ajută la construirea unui sistem sanitar centrat pe pacient. „Îmi amintesc de momentul când noi eram exact în situația în care sunteți acum, dumneavoastră. Când ne pregăteam să preluăm mandatul la cârma UE și ne gândeam ce vatrebui să facem ca mandatul nostru să însemne ceva. Ce înseamnă să poți construi agenda Uniunii. Este un rol extrem de puternic, în care poți pune pe masă proiecte care să se pună în aplicare în întreaga Uniune. Și aici inovația este cea care dă avantajul competitiv”, a sublinat invitatul estonian, subliniind că în contextul în care oamenii sunt din ce în ce mai bine informați și mai exigenți, finanțarea îngrijirilor medicale se dovedește nesustenabilă, iar sprijinirea inovării digitale în domeniul medical și promovarea serviciilor de e-health vor avea un impact semnificativ asupra bugetului sănătății și promovarea unui sistem sanitar centrat pe pacient. „Încrederea nu a aterizat în Estonia printr-un miracol. Ea se clădește și se câștigă”, a avertizat Aaviksoo, menționând că, acum, orice cetățean eston are acum controlul deplin asupra informațiilor din dosarul său medical, poate delega pe cine dorește să aibă acces la aceste date și, nu în ultimul rând, este informat atunci când altă entitate dorește să aibă acces la datele sale.

 

Usman Khan

Participanții la eveniment au pornit de la premisa că există momente-cheie în istoria oricărui sistem, care au potențialul de a genera schimbări durabile, iar anul 2018 trebuie să reprezinte un astfel de moment pentru sistemul de sănătate din România.

Felul diferit în care oamenii au început să se raporteze la sănătate va revoluționa arhitectura sistemelor de sănătate. Sistemul paternalist va dispărea, în favoarea celui bazat pe colaborare” a afirmat Usman Khan, directorul executiv al European Health Management Association.  Oficialul european a apreciat că „felul în care se realizează accesul la tratament, calitea serviciilor medicale și prețul acestora sunt trei parametri care definesc un sistem de sănătate. E treaba politicului să echilibreze cele trei elemente în favoarea pacientului” a punctat oficialul european. El a subliniat că atunci „când încearcă să facă mai mult, în loc să se focusese să facă mai bine”, clasa politică „greșește”.

Alexandru Velicu, președintele ANMDM, a amintit ca agenția pe care o conduce este în plin proces de reformare și, în acest context, a considerat necesar să reamintească „tuturor că, din dorința de a nu mai exista situatii de discontinuități pe piața medicamentului, ANMDM a creat în septembrie 2016 un mecanism propiu de raportare denumit „punctul unic de raportare” prin intermediul căruia fiecare medic poate raporta orice discontinuitate din sistem ori lipsa oricărui medicament folosind adresa de email lipsamedicament@anm.ro, a subliniat oficialul.

 

Pentru Laszlo Attila, președintele Comisiei pentru Sănătate Publică din Senat, prioritățile perioadei următoare sunt „regândirea sistemului de rezidențiat, legea prevenției, implementarea bugetelor multianuale, pentru o mai mare predictibilitate a bugetului sănătății”.

Corina Pop, secretar de Stat în Ministerul Sănătății, a prezentat programele de screening care urmează să se deruleze și stadiul lor de implementare. „În prezent există 7 programe de depistare precoce (screening) a cancerului de col uterin, cancerului de sân, tuberculozei, hepatitelor B, C și D, cardiovascular, screening prenatal și cancer colo-rectal. Prin programul de finanțare europeană 2014-2020, serviciile de screning vor fi finanțate prin fonduri europene. Serviciile de screening vor începe către sfarșitul anului pentru multe dintre ele”, a arătat Pop, menționând că programele de screening vizează mai ales pacientii neasigurați.

Europarlamentarul Cristian Bușoi a punctat faptul că dezvoltarea unei strategii coerente în sănătate are nevoie de alinierea tuturor forțelor politice pe aceleași obiective, iar apropiata preluarea a Președinției  Consiliului Uniunii Europene reprezintă o oportunitate în acest sens.

 

Dr. Diana Păun

Consilierul prezidenţial Diana Păun a afirmat că preluarea preşedinţiei Consiliului UE pentru România reprezintă o mare oportunitate, însă mandatul nu va fi unul uşor. Aceasta a subliniat că este nevoie de o planificare riguroasă, o coordonare şi o sinergie a tuturor actorilor din sistemul de sănătate, în contextul în care preşedinţia Consiliului UE implică două mari arii, sănătatea publică şi domeniul farma.

Alegerile pentru Parlamentul European, implementarea noilor direcţii de evoluţie, economiile care se impun, să nu uităm de bugetul UE inclusiv pe domeniul sănătăţii şi care vizează reducerea prevalenţei bolilor netransmisibile: bolile cardiovasculare, diabetului, cancer, obezitate. În plus, întreaga Europă se confruntă cu un declin demografic deosebit de important şi cu îmbătrânirea populaţiei ori dincolo de aspectele implicate pe alte domenii trebuie să ne gândim că toate aceste aspecte sunt interconectate cu indicatorii stării de sănătate. Mă refer aici la speranţa de viaţă, la natalitate, fertilitate, mortalitate, indicatori la care România nu stă prea bine, plus acces la servicii, adaptarea serviciilor medicale pentru persoanele de vârsta a treia, resursa umană în sănătate. Acesta este cadrul general, unul extrem de sofisticat, deci şi responsabilitatea României este una majoră. Preluarea preşedinţiei Consiliului UE pentru România reprezintă o mare oportunitate, dar dacă nu suntem bine pregătiţi putem greşi foarte uşor”, a afirmat dr. Diana Păun.

 

Pornind de la ideea că Organizația Mondială a Sănătății (OMS) susține că ar fi mai înțelept întâi să se reformeze sistemele de sănătate înainte de a arunca mai mulți bani în sistem”, s-a încercat să se găsească răspuns la întrebarea dacă mai mulți bani garantează un sistem de sănătate mai performant.

Răzvan Vulcănescu, președintele interimar al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, a prezentat prioritățile CNAS pe termen scurt, a vorbit despre contractele cost-volum și despre soluțiile pentru tratamentele de lungă durată, iar la final a catalogat evenimentul ca unul „în care am gândit altfel despre sănătate”. „Avem capacitatea sa regândim și să reformăm corect sistemul, dacă evaluăm datele existente prin utilizarea acestora printr-un mecanism de tip poate -HSA”, gestionarea anumitor riscuri după acelasi model ca și un asigurator privat identificand afectiunile care ar trebui acoperite în perioada imediat următoare, a subliniat Vulcănescu.

Referitor la contractele cost volum, președintele CNAS a menționat că din 2015 până în prezent, acestea au înregistrat o evoluție favorabilă, iar anul acesta, creditele bugetare şi de angajament aferente programelor naţionale de sănătate curative au crescut cu 20% față de anul trecut, în timp ce legislația aferentă este în continuare perfectibilă. „Se pot lua în calcul și solutiile multiple winners la contractele cost-volum, cu condiția ca legislația să stabilească mai mulți câștigători, care să formeze contractul, astfel încât spitalul să nu ajungă în imposibilitatea de a furniza servicii medicale. Recomandarea Consiliului Concurenței este ca intervalul optim de derulare a contractelor să fie de 1 an, pentru a permite accesul mai multor furnizori. Pentru contractele multianule, lucrurile trebuie gândite în perspectivă și trebuie să se țină cont și de specificul legislației existente”, a arătat Vulcănescu.

 

Prezentă la dezbatere, ministra Sănătăţii, Sorina Pintea, a subliniat că oamenii sunt, de cele mai multe ori, motoarele schimbării. Învestită, în acest moment, atât cu putere de decizie cât și cu cel mai mare orizont de așteptare și speranță din partea comunității active în ecosistemul sănătății, ea a spus că discutând cu fiecare actor în parte, din sistem, este convinsă că se vor obține rezultate. Sorina Pintea prezentat exemplul „unui management de succes – performanta spitalului Clinic Judetean De Urgenta Baia Mare”, subliniind că spitalele au posibilitatea legală de a presta servicii medicale la cerere pentru a obţine venituri suplimentare. Anul trecut, unitatea medicală pe care a condus-o a reuşit să realizeze venituri proprii de peste 6 milioane de lei, din care a fost achiziţionată aparatură medicală. „O lege nouă nu pot să dau, pentru că există deja posibilitatea efectuării serviciilor medicale la cerere. Cred cel mai important este să arătăm că se poate. În primul rând, o să discut cu managerii din subordinea Ministerului Sănătăţii, apoi cu toţi ceilalţi. Există mijloace moderne de comunicare, inclusiv un transcript. Da, se poate, există acest articol care îţi permite să faci asta. Să poţi să te finanţezi”, a declarat ministrul Sănătății.

Între speakerii prezenți la eveniment s-au mai aflat Daniel Coriu, directorul Centrului de Hematologie și Transplant Medular – Institutul Fundeni, Marilena Stănescu, Director General – Shire, Adrian Pană,  expert sănătate publică, Florinel Pop, șef de lucrări catedra anatomie patologică UMF Carol Davila, Sorin Paveliu – ISPOR România, Guenka Ivanova Petrova – președinte ISPOR Bulgaria, Vlad Negulescu, director Departamentul de Evaluare a Tehnologiilor Medicale ANMDM.

Conferința a fost organizată de Point Connections, o divizie a Point Public Affairs, în parteneriat cu Shire, Roche, Abbvie, Amgen, Novo Nordisk, Simbio Data Solutions și Janssen.

 

(Sursa foto: PPA)


Adaugati un comentariu


 

*