Apa potabila, fundamentul vietii, un serviciu care trebuie platit, nu un dar divin (II)

21 august 2013 | 0 comentarii |

Doar 40 la suta din populatie isi permite sa plateasca apa potabila. In Romania sunt cel putin 2.000 de localitati vulnerabile la poluarea cu nutrienti, o problema de sanatate publica. 

Blocul 13, scara A,Cartierul Mico 5 din Buzau, de cinci saptamani nu are apa, iar in loc sa caute solutii, locatarii se acuza unii pe altii.

 

Cele doua castele de  apa din Crang

Cele doua castele de apa din Crang

In primul articol privind una dintre componentele vietii noastre, apa, am prezentat pe scurt un inedit istoric despre devenirea sistemului de alimentare cu apa potabila in orasul Buzau.

Ecourile dvs. favorabile arata ca apa potabila este un element cu adevarat primordial al vietii.

Mentionam ca informatiile istorice sunt in mare parte preluate de pe www,cabuzau.ro, site al Companiei de Apa Buzau, singurul furnizor de apa potabila din judetul Buzau, despre care exista posibilitatea ca la un moment dat sa detaliem.

Terminand partea de istoric, adaugam doar faptul ca in Parcul Crang inca exista cele doua surse de apa, unul construit de rusi, celalalt de germani. Cele doua ar putea lejer deveni piesele unui muzeu al apei. Argumentul este dat de faptul ca acestea au 119 ani, ceea ce arata ca istoria apei la Buzau chiar a fost o preocupare a conducerilor administrative.

Mai mult, Buzaul isi rezerva si in prezent capacitatea de a alimenta cu apa cel putin doua judete limitrofe.

 

apa labiratorSituatiile statistice ale inspectorilor sanitari arata ca apa de Buzau a fost pana in urma cu 10 ani cea mai buna apa potabila din Romania. Intre timp, activitatea balastierelor au afectat sursele din zona de deal, cotate ca avand cea mai buna apa din tara.

In tarile europene, apa potabila consumata de populatie reprezinta pe de o parte un serviciu pe care in mod obligatoriu trebuie sa il plateasca toata lumea si costa apreciabil, raportat la salariul mediu din zona respectiva, iar pe de alta parte, in Italia, spre exemplu, apa potabila reprezinta cateva zeci de eurocenti metrul cub consumat, insemnand o suma redusa.

Romania, arata specialistii in domeniu, se aliniaza inca la preturile de cost la nivel european.  Si tot specialistii in calitatea apei arata ca din cele doua situatii rezulta ca in tara noastra avem costuri ridicate. Se poate pune astfel  problema, asa cum se intampla deja in alte zone europene, ca oamenii bogati sa plateasca pentru cei mai saraci. Trebuie insa ca acestia sa si vrea.

40 la suta din populatie isi permite sa plateasca apa potabila. Apa potabila este de fapt un serviciu pe care trebuie sa-l platesti”, a declarat in cadrul unei vizite de prezentare in judetul Buzau, Mihaela Vasilescu, conferentiar la Universitatea Bucuresti.

 

Nitratii din apa de baut, pericol pentru sanatate

Nitratii din apa, pericol pentru sanatate

Incet-incet ajungem la aspectul sanatatii pe care o stimuleaza sau pe care o poate afecta consumul apei potabile. Ministerul Mediului desfasoara inca unul dintre cele mai interesante programe de control integrat al poluarii cu nutrienti. Potrivit Mihaelei Vasilescu, in Romania au fost identificate 2.000 de localitati vulnerabile la poluarea cu nutrienti.

Interesant este cand ajungem sa intelegem, spre exemplu, ca omul isi poate face rau singur atunci cand depoziteaza aleatoriu gunoiul de grajd, care se infiltreaza in apele curgatoare din care ulterior el insusi consuma.

Boala corelata cu prezenta nitratilor in apa de baut este metemoglobinemia acuta sau boala copilului albastru –  o intoxicatie cu nitrati. In 2012, doi copii din judetul Vaslui au murit de aceasta afectiune. De 50 de ani, in Romania este recunoscuta ca o problema de sanatate publica. Aceasta este prima campanie publica pe aceasta problema. Ma bucur ca avem aceasta campanie! Noi, la Institutul de Sanatate Publica, am facut eforturi in acest sens”, a aratat specialistul de la Bucuresti.

 

Mihaela Vasilescu - despre nutrienti

Mihaela Vasilescu – despre nutrienti

In jumatate dintre localitatile in care apa a fost testata, aceasta este corespunzatoare consumului, a mai spus Vasilescu, mentionand ca au fost efectuate teste rapide care au aratat o concentratie de nitrati sub 50 mg/l de apa.

In rest, avem intre 100 si 150 de mg nitrati la litrul de apa. Oamenii trebuie sa constientizeze legatura dintre comportamentul lor de igiena in  propria gospodarie si calitatea apei. Nitratul nu are gust, nu are miros si nici culoare, dar poate face mult rau sanatatii. O apa curata nu este mereu una buna de baut. Eu vreau sa fac un transfer de speranta”, a mai precizat Mihaela Vasilescu la intalnirea cu liderii unei comunitati din Buzau, in momentul in care a prezentat acest program national.

Ecoul programului s-a consolidat in zona Balta Alba, unde taranii au invatat sa duca gunoiul de grajd, cu caruta, la depozitele special amenajate in cateva locuri.

La Vernesti, in schimb, aceasta situatie nu exista inca, iar oamenii nu constientizeaza ca depozitarea gunoiul oriunde are si efecte secundare nedorite.

 

Bl 13, sc. A - adept Asociatie Pencu

Bl 13, sc. A – adept Asociatie Pencu

Inconstienta exista si in cazul locatarilor blocului 13, scara A, cartierul Micro V, din municipiul Buzau, cand vorbim despre consum de apa potabila. De cinci saptamani si doua zile, cele 44 de apartamente ale scarii A sunt deconectate de la apa potabila.

Este, probabil, cea mai incalcita situatie adminsitrativa din Romania in ceea ce priveste administrarea dintr-o asociatie de locatari a unui bloc. Situatia nu are precedent cunoscut. In acest bloc, pentru 44 de apartamente exista doua asociatii de proprietari si, spun oamenii, este pe cale sa se infiinteze si cea de a treia, daca primele doua nu-si rezolva problema.

Paradoxul vietii la bloc apare si atunci cand la parter functioneaza doua asociatii de proprietari pentru doar 44 de apartamente si nu stii la care este legal sa platesti intretinerea, spun locatarii. Acest caz, unic la nivel national, arata ca la scara A exista, cel putin din 2007, doua asociatii cu cate un presedinte si un administrator. Fiecare asociatie o acuza pe cealalta ca a acumulat datorii la apa, energie termica, gaze sau chiar la plata salariilor celor care o conduc.

 

Doua asociatii pentru o singura scara de bloc

Doua asociatii la o singura scara de bloc

In listele uneia dintre asociatii, datoria se ridica la peste 82.000 de lei, iar la cealalta la doar la 4.700 de lei. Niciuna dintre asociatii nu este insa recunoscuta de companiile furnizoare de utilitati. Ca atare, de mai bine de cinci saptamani, blocul 13, scara A, nu mai este racordat la apa.

Doar catre Compania de Apa, spune Timotei Oprea, purtator de cuvant al acestei companii, la inceputul lunii august datoria depasea 13.400 de lei. „Blocul 13 e o speta aparte. Nu tine de conceptul de rau platnic, ci de o speta juridica prin care cele doua asociatii isi clameaza fiecare dreptul de a reprezenta locatarii. Din nefericire au de sufeirt oamenii”, puncteaza Timotei Oprea.

In fiecare dimineata, la scara blocului, scenariul este acelasi. Oamenii cara apa cu bidoanele din plastic, pana la etajul zece. Pana si proprietarii caselor din jur, carora acestia le cereau apa, s-au plictisit de ei si nu le mai acorda intelegere.

 

Tescaru 532Daca incerci sa ii asculti pe locatari, rasare cearta in maxim cinci minute. Acestia se impart in doua tabere – cei care tin si platesc la asociatia condusa de familia Vasilescu si cei din tabara Pencu. Fiecare tabara acuza capetenia celeilalte de furt din banii locatarilor si de abuzuri de genul neplata apei consumate de familia presedintelui de asociatie sau de neplata unor datorii  vechi.

Neclar este insa si cine trebuie sa rezolve situatia. Reprezentantii Primariei Buzau spun ca insisi oamenii ar trebui sa se asocieze intr-o singura entitate si sa termine cu procesele in instanta care treneaza cel putin din 2007. Pana atunci, stau fara apa, iar presedintii celor doua asociatii nu au prezentat nici pana acum o evidenta contabila clara.

Ionel Tescaru, directorul general al Companiei de Apa a precizat ca „situatia este cu adevarat fara precedent, pentru ca locatarii nu vor sa se inteleaga si sa accepte finalizarea situatiei si, mai mult, nu este nicidecum o problema a Companiei de Apa, care nu poate prelua blocul 13 scara A cu o astfel de datorie”.

De mentionat este si ca niciuna dintre asociatii nu este afiliata Uniunii Asociatiilor de Proprietari la nivel de judet.

 

Constantin Baboi - avizier As. Vasilescu

Constantin Baboi – avizier As. Vasilescu

Constantin Baboi, locatar al blocului 13 si pentru scurt timp presedinte al uneia dintre asociatii, spune ca „exista cinci familii care prefera sa nu pactizeze cu nicio tabara, dupa cum exista si locatari care au platite la zi darile catre asociatia de proprietari. Sunt foarte putine situatiile de datornici, iar acestea provin de la cealalta asociatie”, spune acesta.

Numai ca, un alt locatar arata panoul cu cele doua liste ale fiecareia dintre asociatii. Face parte din cealalta, care are inscrise cu rosu sume mai mici.

Indiferent cat incerci sa intelegi situatia de la blocul 13, clar este doar ca pe parcursul anilor, din sumele platite cu buna credinta de locatari s-au pierdut ceva bani. Fie pe procese, fie in buzunarul cuiva.

Oamenii cara si astazi apa cu bidoanele.

In acest caz, Inspectia Sanitara de Stat ar trebui sa se autosesizeze, pentru ca pana la nivelul sase nu se mai deschid geamurile de la baie din cauza mirosului pestilential, spune Vasile Tescaru, locatar, iar pensionarii isi fac igiena personala din ce in ce mai rar.

Problema ramane insa in coada de peste, iar oamenii, tot fara apa.


Adaugati un comentariu


 

*