Un milion de români sunt sărbătoriți astăzi, de Sf. Gheorghe. La Mulți Ani!

Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruință, unul dintre cei mai venerați sfinți din calendarul ortodox, este celebrat în fiecare an, la 23 aprilie. Le dorim tuturor sărbătoriților „La Mulți Ani cu sănătate!”

 

Creștinii ortodocși îl cinstesc astă pe Marele Mucenic Gheorghe. Aproximativ un milion de români poartă numele Sfântului Mare Mucenic Gheorghe sau unul dintre derivatele acestuia și își sărbătoresc astăzi, 23 aprilie,  ziua onomastică.

O mulţime de biserici poartă hramul Sfântului Gheorghe, iar numeroşi copii sunt botezaţi cu numele sfântului. În conștiința populară româneasca, Sf. Gheorghe este unul dintre cei mai prezenți sfinți, numele său fiind purtat de multe biserici, de mai multe orașe din România și chiar unul dintre cele trei brațe ale Dunării se numește Sfântul Gheorghe.

Imaginea Sf. Gheorghe ucigând balaurul este prezentă și pe steagul Moldovei medievale trimis de Ștefan cel Mare la Mănăstirea Zografu de la Muntele Athos. Legenda potrivit căreia sfântul Gheorghe ar fi ucis un balaur pentru a salva o fecioară este una medievală.

Sfântul Gheorghe este, de asemenea, ocrotitorul Armatei Romane (a carei zi, 23 aprilie, coincide cu sărbătorirea sfântului).

În acest an, sărbătoarea Sfântului Gheorghe pică în Postul Paștelui și într-o zi de vineri, zi în care se ține post. O astfel de situație a fost și în 2019. Atunci, BOR a sfătuit ca sărbătoarea să fie ținută după Sfintele Paști.

 

În tradiția populară, ziua Sfântului Gheorghe marchează începutul anului pastoral. Această sărbătoare se mai numește în popor Sângiorz și are mai multe semnificații. În Ajunul sărbătorii de Sfântul Gheorghe are loc Împroorul, adică pășunatul pe rouă. Așa se asigura sănătatea vitelor pentru tot anul și o cantitate suficientă de ploaie. În noaptea de Sfântul Gheorghe, oamenii stăteau toată noaptea treji, ca să fie sănătoși tot anul. Tot în această zi se alege ciobanii, locul unde se face stâna, se aleg mieii și se pregătesc oile pentru primul muls, dar și găleata în care urmează să se pună laptele obținut din primul muls. În ea se toarnă apă din râu sau din fântână și iarbă verde. Se decorează găleata cu o cunună din salcie și uneori se pune în ea un ban de argint. Se aruncă apoi coronița din salcie în fântână și se zice: „apa să izvorască laptele în pulpa oii, ca apa în fântână”.

În vechime, în ajunul zilei de 23 aprilie, oamenii pregăteau cu grijă brazde verzi, tăiate sub formă pătrată, în care înfigeau ramuri înmugurite de salcie și flori galbene de primăvară, cunoscute în Bucovina sub numele de calce. În noaptea sau dimineața acestei zile, capul familiei, întotdeauna un bărbat, așeza rug de măceșe, pelin sau leuștean „de strajă” la stâlpii porților și ai caselor, la ferestrele și ușile caselor și grajdurilor, în grădini și pe mormintele din cimitire. Se credea că oamenii, vitele și semănăturile erau protejate astfel de forțele malefice, extrem de active în acest moment de început al anului pastoral.

Femeile pregăteau un amestec din useu de oaie, combinată cu diverse plante uscate și tămâie, cu care ungeau animalele, ca să fie sănătoase și să dea mult lapte, dar și pentru a ține la distanță spiritele răufăcătoare.

 

Potrivit traditiei populare, în dimineața de Sfântul Gheorghe, oamenii se spală într-o apă curgătoare înainte să răsară soarele, pentru a se spăla toate relele. Femeile scot instrumentele de țesut afară, ca să stea în soare, să aibă spor la lucru tot anul. Tot în această zi, oamenii își pun coroane de ramuri verzi la spate, ca să nu îi doară mijlocul. Busuiocul semănat înainte de răsăritul oarelui e bun pentru cinste: cel care se spală cu rouă de pe el, este cinstit de toată lumea.

Gunoiul adunat în această zi de sărbătoare se pune la rădăcina pomilor ca să dea roade bogate. Tot în această zi se culeg plante medicinale, despre care se spune că au mari puteri vindecătoare, tot anul. La Sf. Gheorghe se cântăresc oamenii pentru a fi sănătoşi tot anul şi pentru a se proteja de farmece.

În această zi nu se lucrează, nu se spală, nu se coase, nu se face curat în casă sau în curte și nu este bine să te cerți cu nimeni. Oamenii de la țară obișnuiau să creadă că dacă ziua de Sfântul Gheorghe era ploioasă, va fi un an în care se va face grâu și fân din belșusg. Dacă în ziua de Sf. Gheorghe va fi rouă multă ori pâclă, e semn de an bogat.

În ziua de 24 aprilie este sărbătorit calul Sfântului Gheorghe pentru că l-a ajutat pe Sfânt la uciderea balaurului. Această zi mai este ținută în popor pentru ca oamenii să aibă spor la muncă, dar și pentru a apăra grădinile de prădători, pentru ca animalele sălbatice să nu atace vitele şi gospodăriile.

 

Sfântul Gheorghe este unul dintre cei mai aprigi apărători ai creștinismului. El s-a născut în Capadocia, din părinți greci, și s-a înrolat în armata romană, parcurgând ierarhia militară, facându-se remarcat prin faptele de arme.

În ciuda decretului împotriva creștinilor, emis de Dioclețian în 303, Sf. Gheorghe a ales să-și mărturisească public credința creștină. Diocleţian a dat ordin, din îndemnul lui Galeriu, ca Sf. Gheorghe să fie întemniţat şi chinuit ca să renunţe la credinţa creştină. A fost lovit cu suliţe, a primit bătăi la tălpi, lespezi de piatră pe piept, a fost supus chinului la roată, a fost băgat groapa cu var, i s-a dat încălțăminte cu cuie, băutură otrăvită, a fost bătut cu vâna de bou şi a dost supus multot alte chinuiri, dar tot nu a renunţat la credinţa creştină. În vremea ținerii lui în temniță,

Sfântul Gheorghe, atingându-se de un mort, acesta a înviat, dar împăratul nu a putut fi înduplecat ca să-l ierte. Însăși împărăteasa Alexandra, soția lui Dioclețian, a mărturisit credința ei în Hristos, dar împăratul, mâniat, a dat ordin ca Sfântul Gheorghe şi împărăteasa Alexandra să fie ucişi prin tăierea capetelor.