Arhiva autor: Paul Iulius NEGOIȚĂ

rss feed

Author's Website

Buzăul, la pas (V) – Bijuteria Buzăului

15 august 2018 | 0 comentarii |

Din timp în timp mai se aud porniri reci care strigă: Vrem spitale nu catedrale! Un amestec de planuri și o manipulare diriguită din tenebre îi face pe unii să creadă că nu au spitale pentru că au catedrale. Ei bine, nu sunt spitale pentru că nu sunt spitale, nu pentru că sunt catedrale. Nu […]

Continuare...



Buzăul, la pas – Biserica Sfinții Îngeri (IV)

După ce am făcut o mică incursiune prin inima târgului Buzău de altădată și am pășit sub cupolele bisericilor Greci și Banu, două ctitorii grecești ridicate pe urme mai vechi, să mergem spre periferiile istorice ale așezării și să cunoaștem câteva aspecte din istoria Bisericii Sfinții Îngeri, o biserică destinată unei enorii sărace, din marginea […]

Continuare...


Buzăul, la pas – Biserica Banu (III)

Așa cum aminteam în mica istorioară din numărul trecut, comunitatea grecilor din Buzău a avut un rol important în dezvoltarea vechiului târg. Localnicii trăiau retras, iar cele mai vechi sate buzoiene stăteau pe buze de dealuri și în locuri unde năvălirile nu erau facile. Comerțul, însă, presupune vad, infrastructură, iar Buzăul, deși a fost călcat […]

Continuare...


Buzăul, la pas – Biserica „Greci” (II)

Continuăm să străbatem Buzăul, pășind cu sfială și respect prin istoria sănătoasă a orașului. Astăzi, încercăm să descoperim, împreună, mai multe despre Biserica Neguțătorilor sau Biserica „Greci”, cu hramul Nașterea Maicii Domnului (8 septembrie), monument istoric . Cea mai veche mărturie despre acest edificiu datează, așa cum am spus, din secolul XVI și o regăsim într-un studiu al […]

Continuare...


Buzăul, la pas (I)

Buzăul este un oraș cu un potențial enorm. La întretăiere de drumuri, nod pentru Moldova și zona Dunării, acest oraș este capitala de județ a unei Românii miniaturale. Așezarea, însă, a fost în calea multor „călcători”. Fiind ușor accesibil trecătorilor de tot felul, Buzăul a fost trecut prin focul tâlhăresc al cotropitorilor, în vremuri de […]

Continuare...


Bolile familiei

Familia nu este o stare fiziologică. Este o formă de manifestare socială a firescului și rezultatul celui mai înalt sentiment pe care poate să-l trăiască omul – iubirea. De o vreme însă, familia face obiectul unui interes major sub raport juridic. Ideologiile de tot felul, diferențele de percepție juridică a termenului prin diferite state a […]

Continuare...


Teama de viitor

Lumea se schimbă rapid. Societatea informatizată nu ține cont de paradigme profesionale tradiționale, de calcule statistice ori previziuni sociologice. În astfel de condiții, conform unui gânditor contemporan, Alvin Toffler, singura certitudine este că viitorul ne va surprinde de pe toți. Deci, ar trebui să ne temem sau să ne pregătim. Păi… cum să te temi […]

Continuare...


Medicamentul – negocierea nenegociabilului

Cel mai mare privilegiu al unui profesionist este să-și poată exercita în mod liber profesia. Cum a devenit libertatea profesională un privilegiu și nu un fapt de la sine înțeles? Din păcate, piața dictează, chiar și acolo unde regulile comerțului trebuie să funcționeze adiacent, nu frontal. Unul dintre domeniile răvășite de comerțul sălbatic este cel […]

Continuare...


Salarii vs performanță

Politicile măririlor salariale sunt sabotate din interior. Orice s-ar spune, anumite salarii au crescut, iar odată cu ele, teoretic, ar trebui să crească și performanțele. Este un clar dezechilibru între salariile angajaților din privat și veniturile bugetarilor. Acum, pentru ca ceea ce câștigă angajații statului să fie o certitudine pe termen lung, sectorul privat trebuie […]

Continuare...


Perele vorbirii

O istorioară reluată de scriitorul Alain de Botton amintește de un caz tragi-comic petrecut în vremea regelui francez Louis Philippe. Personajele întâmplării, petrecute în anul 1831, au fost regele și mai puțin cunoscutul ziarist și caricaturist Charles Philipon. Acesta lansase o revistă cu numele La Caricature unde îl avea invitat permanent pe rege, acuzându-l de […]

Continuare...


Nu mă interesează!

Trăim prost! Chiar foarte prost! Ne frigem unii pe alții. În istorie ne-am trădat și omorât între noi, acum, suferim de cinism. Dacă ne dă soarta un pic de ascendență administrativă asupra cuiva, îl stropșim de toți pereții. Cum poveștile de viață sunt cele mai utile forme de redare a contextului în care trăim, am […]

Continuare...


Papini, unchiul

Îmi era dor de unchiul Papini și i-am făcut o vizită. L-am găsit deghizat în Gog și după o aproape o sută de ani nu vrea să-și lase deloc costumul. Multe isprăvi și povești a făcut și a zis în acea calitate, mai toate cinic de reale. Văzând eticheta de pe troler, pe care era […]

Continuare...