Boboteaza, ziua in care ne primenim spiritul sau scoatem la lumina ce-i rau in noi?

6 ianuarie 2014 | 0 comentarii |

Citatul lui Malraux, imbrancelile de la usa bisericilor pentru a intra in posesia unei portii de „Duh Sfant” la pet si scandalul propagat chiar de Sarbatorile dedicate Nasterii Domnului, pentru a arata ca avem de patruzeci de ori mai multe biserici decat spitale imi vin in minte, dureros.

 

boboteaza

Arhiepiscopul Buzaului si Vrancei

Arhiepiscopul Buzaului si Vrancei

M-am trezit de dimineata cu gandul ca astazi este Boboteaza, o sarbatoare in care tot crestinul merge la biserica sau macar se gandeste sa ia o inghititura de agheazma, sa aprinda o candela, sa spuna o rugaciune si sa lase putin fum de tamaie sa-i invaluie casa. O zi in care, din mosi-stramosi ne gandim la purificare, la curatenie fizica si spiriruala.

In mintea mea au aparut insa, dureros, controversatul citat al lui Malraux, cunoscut mai ales sub forma „Secolul XXI va fi religios sau nu va fi deloc”, imbrancelile de la usile bisericilor pentru a intra in posesia unei portii de „Duh Sfant” la pet si scandalul propagat chiar in preajma acestor sarbatori, sub sloganul „Vrem spitale, nu catedrale!”.

In ceea ce-l priveste  pe Andre Malraux, scriitor si ministru francez care ar fi zis pe cand Razboiul Rece atingea apogeul «Le XXI-ème siècle sera spirituel ou ne sera pas», chiar el a sustinut ulterior ca nu-si asuma o astfel de profetie, dar crede ca „daca umanitatea secolului viitor nu gaseste nicaieri un model exemplar de om, va fi rau”.

Despre campania publica declansata de un ONG impotriva sprijinului financiar acordat Cultelor de catre Stat, invocand faptul ca in Romania sunt de patru ori mai multe biserici decat scoli si de peste 40 de ori mai multe decat spitale, Patriarhia sustine ca Biserica a desfasurat o consistenta opera sociala, medicala si educationala, pentru care eparhiile au cheltuit, numai anul trecut, aproximativ 16 milioane euro si ca Biserica Ortodoxa Romana sustine 44 de institutii medicale si farmacii si un spital.

Asa ca m-am linistit si m-am gandit sa-i dau „Cezarului ce-i al Cezarului si lui Dumnezeu ce-i al Lui Dumnezeu”, adica sa ma concentrez asupra acestei Sfinte Sarbatori, una dintre cele mai importante de peste an, pentru crestinii ortodocsi si catolici.

 

Botezul DomnuluiBotezul Domnului sau Boboteaza, cunoscuta si ca Teofania, din 6 ianuarie, alaturi de ziua Sfantului Prooroc Ioan Botezatorul si Inaintemergatorul Domnului, praznuita in 7 ianuarie, marcheaza sfarsitul sarbatorilor de iarna si, totodata, al celor dedicate nasterii lui Iisus Hristos. Am calatorit asadar, in aceasta perioada, spiritual, la Betleem si ne-am inchinat Pruncului Sfant, asemenea magilor de la Rasarit. L-am primit in casele si in sufletele noastre si ne-am simtit mai sanatosi. Am colindat si am primit colindatori, iar la cumpana dintre ani am fost partasi la intalnirea timpului cu vesnicia, participand la un Revelion cu totul exceptional.

Anul acesta nu sunt ninsori si geruri naprasnice ca odinioara, cand  credinciosii infruntau viscolul ca sa ajunga in sfintele locasuri pentru a se impartasi cu agheazma mare, iar florile de gheata si lumina mohorata a lui gerar nu pot da sarbatorii alura de poveste. Boboteaza aduce insa (sau ar trebui sa aduca) bucurie in suflete, iar traditiile isi urmeaza cursul, chiar daca unele dintre ele au cam degenerat. La bucuria Bobotezei a participat, astazi, si Soarele, care s-a aratat generos la amiaza, cand ceata s-a risipit.

La Boboteaza se sfintesc toate apele, iar preotul merge la rau, lac, mare sau ocean unde va arunca o cruce pe care mai multi barbati se vor intrece sa o recupereze. Cel care reuseste sa ajunga primul la cruce primeste binecuvantarea preotului si se spune ca va avea noroc tot anul. In vechime, cel care gasea primul crucea si o aducea la mal primea si daruri de la domnitorul tarii si era tinut la mare cinste, de intreaga comunitate.

 

IPS Ciprian

IPS Ciprian

Bibiteaza

Bibiteaza

La Buzau, Sarbatoarea Bobotezei din acest an avea pe „agenda” participarea, in premiera, a „capului” Bisericii, la pelerinajul la Raul Buzau.. La prima ora, mirosul de tamaie strabatea ceata, iar vocea IPS Ciprian s-a facut auzita din strada, la o distanta apreciabila de Catedrala Arhiepiscopala. „Botezul Domnului este taina Teofaniei sau a descoperirii Preasfintei Treimi. Pana la acest moment, poporul evreu nu avea constiinta Dumnezeului treimic. Stia ca Dumnezeu este Unul, dar isi inchipuia ca este o singura monada – Dumnezeu unic si in fiinta, si in Persoana. Acum, insa, la Botezul Fiului Sau intrupat, S-a revelat in chip deplin. Mantuitorul Hristos, cu recomandare de la Dumnezeu-Tatal, dar si de la Sfantul Ioan, Prorocul si Inaintemergatorul Domnului, Si-a inceput propovaduirea. A predicat oamenilor Evanghelia, rostind aceleasi cuvinte ca si Ioan Botezatorul “, a subliniat arhiepiscopul, insemnatatea zilei de astazi, a Bobotezei, si a celei de maine, cand Sfantul Ioan incheie Sarbatorile de iarna. Slujba de sfintire a apei a avut loc, pentru prima data, in agheazmatarul construit de IPS Ciprian, la sfarsitul anului trecut, in locul clopotnitei construita de predecesorul sau, Epifanie.

 

Sfintire agheazma mare

Sfintire agheazma mare

Incepe sfintirea apei. Credinciosii se inmultesc. Mai mult persoane varstnice. Din loc in loc se iteste si cate un copil tinut de mana de un bunic sau de o bunica. Apare si o duduie care se vede ca a „fugit” de la serviciu, sa-si faca rost, pentru ea si poate si pentru colegele de birou, de Duh Sfant la pet.

Sirena unei ambulante taie monotonia vazduhului, ca o sageata. Se creeaza rumoare: „Ce s-o fi intamplat, ca prea suna tare, salvarea. O fi vreun accident?”, isi intreaba vecina, o batranica. Dupa ceva freamat se aude, din nou, vocea preotului care rosteste cuvintele de sfintire a apei.

Mai e putin. S-a incheiat sfintirea apei de Boboteaza. „Nu va inghesuiti, avem agheazma destula”, le atrage atentia un preot, celor care isi inghionteau vecinii, facandu-i sa scoata cate un vaiet.

Jandarmii se posteaza pe langa oamenii care asteapta cu sticle de plastic in maini, insetati de Duh Sfant si freamatand de nerabdare sa primeasca din apa aflata in imensele butoaie din curtea Arhiepiscopiei, in care preotii fac, rapid, semnul crucii.

Uite-l pe parintele cu coroana!”, striga cu ochii mariti de uimire un copil, cand il vede pe Arhiepiscopul Ciprian cum se plimba cu busuiocul sfintit, improscand cu agheazma in stanga si-n dreapta.

O tanara isi varsa rapid Coca Cola pe pavaj, ca sa faca loc apei sfintite pe care o va duce acasa.

 

Boboteaza Arhiepiscopie Buzau

Boboteaza Arhiepiscopie Buzau

Zeci de politisti si jandarmi se aranjeaza pe pozitii. Ordonati, umar la umar, intre gardurile indrumatoare, batrani sau copii, asteapta. Apa sfintita de Boboteaza se imparte de catre oameni de incredere ai bisericii si seminaristi. Daca s-ar lasa la liber, ar iesi omor.

 „Pentru ce e nevoie de toti jandarmii astia? Pai cine vine sa faca scandal sau sa fure la biserica?”, isi face cruce a mirare un batran care asculta slujba de Boboteaza.

Pentru ca oamenii sa nu dea navala precum tatarii”, vine raspunsul prompt dinspre o doamna care sugereaza ca astazi, crestinismul nu mai este suficient, nu mai este ce-a fost odata. E nevoie de Jandarmerie si de Politie. Multi dintre oamenii de ordine sunt imbracati in civil, cu casti in urechi, pentru a nu speria Sfantul Duh.

 „Doamna, doamna, va rog frumos, nu rupem gardurile, da?”, ii spune un jandarm unei batrane naravase, care agita sticlele goale prin aer. „Mai rau ca la puscarie, maica!”, se revolta femeia.

Noi am venit aici, de la 8.00. Dar nu mai e asa inghesuiala ca in alti ani”, rad pe sub mustata cativa bunici care se afla in capul cozii la apa sfintita, la adapost de ghionturile multimii. Au o experienta de ani si ani intr-ale Bobotezei si preluatului de Duh Sfant la pet de plastic.

Arhiepiscopul Ciprian da roata bisericii, stropindu-i pe credinciosi cu apa sfanta. Bat clopotele si incepe sa izvorasca agheazma la robinet.

 

Procesiune catre Raul Buzau

Procesiune catre Raul Buzau

Catre Raul Buzau

In apropierea apei Buzaului

La ora 13.00 s-a pleacat in pelerinaj, din fata Catedralei Sf. Sava. Preotii de aici sunt cei care organizeaza, de 11 ani, procesiunea la raul Buzau. Alaiul de credinciosi, in frunte cu un sobor de preoti de la mai multe biserici din municipiu s-a indreptat catre Catedrala Arhiepiscopala, de unde Inaltpresfintitul Ciprian, arhiepiscopul Buzaului si Vrancei ar fi trebuit sa li se alature. Raul Buzau este considerat singura apa curgatoare sfanta din Romania, pentru ca aici a fost sacrificat in anul 372 Sava Gotul, un credincios ale carui minuni i-a speriat pe navalitorii goti. Nu se stie din ce motiv, arhiepiscopul nu a mai participat la procesiune, asa ca evenimentele au continuat fara el. Aproape o mie de credinciosi au plecat pe Bulevardul Unirii, catre Podul Maracineni, acolo unde era amenajat totul pentru slujba de sfintire a apei si aruncarea crucii.

 „Din 2005, dupa ruperea podului, sfintirea Raului Buzau are si darul de a linisti furia apei, pentru a feri podul de o noua calamitate”, a spus preotul Mihail Milea, ctitor al catedralei Sfantul Sava si initiator al acestei procesiuni.

Politistii de la Rutiera si jandarmii au insotit multimea pe tot parcursul drumului, dar si la slujba. Printre ei, politisti in civil, cu casti in urechi, ca sa nu sperie Duhul Sfant, au avut ca principala misiune prevenirea furturilor.

 

Aurel Burlacu

Aurel Burlacu

Aducand crucea la mal

Aducand crucea la mal

In apa Buzaului, de Boboteaza se arunca o cruce din lemn, care simbolizeaza sfintirea raului si pe care tinerii se intrec sa o recupereze si sa o scoata la mal. „Buzau este singura apa curgatoare unde a fost martirizat un sfant. Intre anii 369 si 372, Sfantul Sava, un localnic evlavios, a fost inecat, pentru credinta sa, de gotii care stapaneau aceste meleaguri. Trupul sau a fost gasit intact si apoi ingropat intr-un loc necunoscut”, a reamintit preotul Mihail Milea.

Patru curajosi s-au incumetat si anul acesta sa intre in apa. Unul dintre ei a reusit sa o prinda. Se spune ca cine aduce crucea la mal va fi ferit tot anul de rele, va fi sanatos si va avea noroc.

 „Trei ani am prins crucea. Si am avut parte de ani buni. Am fost sanatos, m-am insurat, am fost plecat. Acum este a patra oara cand prind crucea. Acum a fost mai usor, apa nu a fost asa rec, ca in alti ani. Sunt bucuros”, a declarat Aurel Burlacu, tanarul care a adus crucea si i-a inapoiat-o preotului, de la care a primit binecuvantarea.

Dupa slujba oficiata de zece preoti, pelerinii prezenti la slujba de la podul Maracineni au primit agheazma dintr-o cisterna de cinci tone, pusa la dispozitie de o unitate militara. Se spune ca aceasta apa sfintita de preot, cand se sarbatoreste Botezul Domnului, are efecte purificatoare si vindecatoare.

 

preoti-rau-boboteazaLa romani, in ziua de Boboteaza, in unele zone se colinda, se fac si se prind farmecele si descantecele, se afla ursitul, se fac prorociri despre noul an.

Traditia spune ca, in noaptea de Boboteaza, tinerele fete isi viseaza ursitul. Ele isi leaga pe inelar un fir rosu de matase si o ramurica de busuioc „furat” de la preotul care vine sa boteze casele in ajun, si-l pun sub perna. Tot de Boboteaza, fetele care cad pe gheata pot fi sigure ca se vor marita in acel an.

De asemenea, potrivit traditiei, in ajunul Bobotezei, in casele romanilor se pregateste o masa asemanatoare cu cea din Ajunul Craciunului. Sub fata de masa se pune fan sau otava, iar pe fiecare colt al acesteia, cate un bulgare de sare. Apoi, pe masa se asaza 12 feluri de mancare.

Nimeni nu se atinge de bucate pana nu soseste preotul cu Iordanul sau Chiralesa, pentru a sfinti masa. „Chiralesa” provine din neo-greaca si inseamna „Doamne, miluieste!”. Exista credinta ca, strigand „Chiralesa”, oamenii capata putere, toate relele fug si anul va fi curat pana la Sfantul Andrei (30 noiembrie).

Dupa sfintirea alimentelor, o parte din mancare se da animalelor din gospodarie, pentru a fi protejate de boli si a fi fertile.

 

procesiune-3Tot traditia spune ca, daca in dimineata Ajunului de Boboteaza, pomii sunt incarcati cu promoroaca, acestia vor avea rod bogat.

Se mai crede ca animalele din grajd vorbesc la miezul noptii dinspre ziua de Boboteaza, despre locurile unde sunt ascunse comorile.

Traditia mai spune ca la Boboteaza nu se spala rufe, iar in aceasta zi sunt interzise certurile in casa si nu se da nimic cu imprumut.

De Sfantul Ioan Botezatorul (7 ianuarie) exista un alt obicei, numit „Udatul Ionilor”, intalnit mai ales in Transilvania si Bucovina. In Bucovina, la portile tuturor celor care au acest nume se pune un brad impodobit, iar acestia dau o petrecere cu lautari. In Transilvania, cei astfel botezati sunt purtati cu mare alai prin sat pana la rau, unde sunt purificati.

Oamenii zilelor noastre au insa atitudini diferite fata de aceste credinte. Cateva dintre ele arata fie disperarea celor ce cred ca vor prinde sfarsitul lumii, fie indiferenta necredinciosilor sau a celor care doar cocheteaza cu universul religios, ori optimismul celor care cred ca intram in Noua Era a pacii si al celor care cred ca Dumnezeu va aduce vremuri de implinire. Altii cred ca pocainta sincera nu asteapta sfarsitul lumii si incearca sa duca o viata bineplacuta lui Dumnezeu.

 

procesiune-1Catolicii din Occident celebreaza pe 6 ianuarie Epifania, care simbolizeaza anuntarea nasterii lui Hristos regilor magi, care au venit sa-l vada pe pruncul abia nascut, aducandu-i daruri, aur, smirna si tamaie.

In Franta, cu aceasta ocazie se serveste un fel de placinta numita „la galette des rois”, care pe vremuri era impartita in tot atatea felii cati comeseni erau, plus una. Felia suplimentara, denumita „a Bunului Dumnezeu” sau „a Fecioarei”, era oferita primului sarac care aparea in fata familiei.

Un obicei actual consta in ascunderea unei figurine, reprezentand un rege mag, in interiorul placintei, iar cel dintre meseni care va descoperi figurina in portia sa va fi regele zilei.

In Belgia si in Olanda exista, de asemenea, traditia prepararii unui desert cu crema de migdale, similar celui pregatit in Franta. Cel mai tanar dintre membrii familiei se ascunde sub masa pentru a alege feliile pentru fiecare, iar cel desemnat regele zilei isi alege o regina. In timpul acestei zile, copiii strabat strazile, intonand cantecul stelei si intra in case pentru a primi mandarine si bomboane, traditie pe cale de disparitie in Belgia, dar pastrata inca in regiunile de provincie flamande.

In Spania sau in unele regiuni din Italia, copiii asteapta cadouri de la regii magi pe 6 ianuarie, zi dedicata petrecerii.

PUBLICITATE

Adaugati un comentariu


 

*