Bodog și Mișa, acuzați că vor să pună cruce industriei farmaceutice românești

14 decembrie 2017 | 0 comentarii |

Producătorii din acest sector sunt nemulțumiți că în bugetul prezentat pentru 2018 nu sunt prezăzute măsuri pentru protejarea acestor medicamente, în situația în care multe deja au dispărut de pe piață.

 

Ionut Misa – Florian Bodog

Proiectul de buget făcut public zilele acestea de autorități și supus deja votului în comisiile de specialitate ale Parlamentului a stârnit un nou val de nemulțumiri din partea reprezentanților producătorilor din industria farmaceutică. Aceștia îi acuză pe miniștrii Sanătății și Finanțelor, Florian Bodog și Ionuț Mișa, că acționează în mod deliberat pentru dispariția medicamentelor ieftine de pe piața românească. Acuzele vin din partea Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice (APMGR) și a Patronatului Producătorilor Industriali de Medicamente din România (PRIMER), care își manifesta astfel nemulțumirea făță de faptul că bugetul prevăzut pentru anul viitor nu conține niciun fel de măsuri pentru protejarea medicamentelor ieftine, taxa clawback pentru producătorii din acest sector fiind aplicată pe aceleași criterii ca în cazul medicamentelor inovatoare. Reprezentanții celor două ministere, în frunte cu cei doi miniștri, sunt acuzați într-un comunicat comun remis de cele două asociații că acționează pentru distrugerea industriei locale producătoare de medicamente. „Toate avertismentele medicilor şi industriei sunt pur şi simplu ignorate de ministrul Sănătăţii, Florian Bodog, şi cel al Finanţelor, Ionuţ Mişa, deşi criza medicamentelor ieftine afectează în principal pe cei mai năpăstuiţi dintre români, pe bătrâni şi pe bolnavii cronici şi are un efect catastrofal asupra liniilor de producţie ale fabricilor locale”, precizează în document Dragoș Damian, directorul executiv al PRIMER.

 

ADrian Grecu

Producătorii reamintesc faptul că 2.300 de medicamente riscă să dispară de pe piață în perioada urmatoare, adăugându-se altor medicamente care au dispărut deja, iar 60% dintre acestea sunt medicamente ieftine, sub 25 de lei, care sunt utilizate de peste 8,5 milioane de pacienți.

Cele mai multe dintre aceste medicamente sunt fabricate în România, însă producția lor ar putea fi sistată în situația în care companiile farmaceutice care le scot pe piață vor fi taxate la fel ca cele care produc medicamente inovatoare, cu costuri mult mai mari, avertizează producătorii.

Despre taxa clawback, Adrian Grecu, președintele ARPIM, spune că este de înțeles că a fost introdusă, având în vedere constrângerile bugetare, însă nu poate fi de acord cu aplicarea acesteia în mod uniform, „în condiţiile în care nu medicamentele ieftine sunt acelea care cresc cheltuielile statului”.

 

Dragos Damian

Opinia este împărtășită și de Dragoș Damian, care s-a exprimat mult mai plastic, precizând în același comunicat că „nu e corect să stăm la aceeaşi masă, unii să mâncăm fasole, alţii icre negre, dar nota de plată să fie împărţită egal”. Acesta consuideră că susţinătorii unei taxe clawback aplicate uniform în numele protejării bugetului de stat nu fac decât să fie părtaşi la distrugerea economiei româneşti.

În consecință, reprezentanții celor două organizații cer ca ministrul Sănătății și cel al Finanțelor să acţioneze imediat sau să-şi asume răspunderea pentru problemele de sănătate ale celor care nu-şi vor mai găsi medicamentele de zi cu zi şi pentru cei care-şi vor pierde locurile de muncă în fabricile româneşti de medicamente. Totodată, producătorii spun că s-au adresat în acest sens și premierului Mihai Tudose, cerându-i să dispună suspendarea taxei clawback pentru medicamentele ieftine.

În urmă cu o săptămână, la finalul unei întâlniri avute cu reprezentanții producătorilor de medicamente din România, ministrul Bodog anunța înființarea unui grup de lucru care să aibă ca obiectiv regândirea taxei clawback pentru toate medicamentele, inclusiv pentru cele ieftine care riscă să fie retrase de pe piață din considerente economice. Grupul ar fi urmat să își înceapă activitatea din această săptămână, având în componență, alături de reprezentanții Ministerului Sănătății, pe cei ai Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, ai Ministerului Finanțelor Publice și câte doi reprezentanți ai asociațiilor producătorilor de medicamente.

 


Adaugati un comentariu


 

*