Bunul samaritean
Mos Ion se urca in trenul de Constanta, in compartiment cu un grup de tineri.
– Mergeti la mare, copii?
– Da, bade.
– Pai, va rog si eu ceva, ca sunt cam batran si obosit. Daca adorm, ma treziti si pe mine, sa cobor la Medgidia?
– Da, tataie, dormi linistit.
Adoarme mosul, tinerii se apuca de cantat, de jucat carti, trece timpul si… cand se uita pe geam, la un moment dat, trenul era deja oprit la Medgidia. Il trezesc pe mos:
– Hai tataie, sus, am ajuns la Medgidia!
Dar trenul se punea deja in miscare…
– Pai, cum sa fac? Imi rup gatul daca cobor!
– Mosule, sari din tren si o iei la fuga pe peron odata cu trenul, dupa aceea incetinesti si te opresti.
Zis si facut, sare mosul, o ia la fuga pe langa tren, alearga si nu pateste nimic. Tinerii rasufla usurati ca l-au ajutat si se intorc in compartiment. Dupa cinci minute apare mosul in compartiment. Toti raman inmarmuriti:
– Ce s-a intamplat, tataie?
– Mai copii, am facut cum m-ati invatat, am luat-o la fuga pe langa tren si cand sa incetinesc, pe la ultimul vagon, o namila de om m-a luat de subtioara: “Hai, tataie, ca te ajut eu, hopa sus!”
