Campanie de informare a populatiei cu privire la serviciile medicale de urgenta
Departamentul pentru Situatii de Urgenta vrea sa-i ajute pe pacienti sa inteleaga cum functioneaza un astfel de serviciu, astfel incat sa apeleze la Urgente doar cand este neaparata nevoie si sa nu se mai planga de timpii de asteptare atunci cand cazul lor nu reprezinta o urgenta majora.
In fiecare an, peste 4,6 milioane de oameni se prezinta in Unitatile de Primiri Urgente cu diferite probleme de sanatate, dar unele cazuri sunt de competenta medicilor de familie sau a medicilor din policlinici. In acest context, Departamentul pentru Situatii de Urgenta va demara, in prioada urmatoare, o campanie nationala de informare a populatiei cu privire la accesarea serviciilor medicale de urgenta. Prin aceasta actiune se doreste ca oamenii sa inteleaga, in cunostinta de cauza, cum functioneaza aceste servicii.
In ultima vreme, pe masura ce mijloacele de informare s-au diversificat, iar retelele de socializare au ajuns sa constituie unul din instrumentele principale de raspandire a informatiei, in spatiul public apar tot mai des imagini surprinse in salile de asteptare ale sectiilor de Urgente sau filmari cu pacienti despre care se spune ca sunt ignorati de personalul medical. Astfel de imagini devin in scurt timp „virale”, fiind redistribuite de sute sau mii de utilizatori, iar reactiile celor care le acceseaza sunt vehemente, de obicei indreptate impotriva personalului medical, considerat insensibil la suferinta celor care vin sa le ceara ajutorul.
La prima vedere poate parea ca asa stau lucrurile, insa daca se cunoaste modul in care se desfasoara activitatea intr-o Unitate de Primiri Urgente a unui spital situatia reala poate fi total diferita.
Recent, o astfel de filmare prezenta un batran sprijinit de un perete si cerand ajutor la sectia UPU a spitalului din Roman, imaginile fiind insotite de o explicatie conform careia pacientul respectiv ar fi fost ignorat de medici, insensibili la suferinta lui. Dincolo de dramatismul sugerat de autorul clipului, intens distribuit pe internet si preluat de numeroase publicatii, situatia poate fi privita si din perspetiva personalului spitalului, care a transmis ca pacientul respectiv nu reprezenta o urgenta, ingrijirile de care avea nevoie putand fi acordate la domiciliu. In plus, pacientului i se asigurase transportul inapoi catre domiciliu, cu o ambulanta, iar imaginile respective erau surpinse in timp ce acesta astepta sa fie preluat de o autospeciala libera, in timp ce personalul medical se concentra asupra cazurilor care reprezentau urgente.
Astfel, din cuza necunoasterii exacte a realitatii si a modului in care functioneaza un serviciu medical de urgenta, asupra personalului din sectia respectiva au fost aruncate, se pare, deliberat sau in necunostinta de cauza, acuzatii fara nicio sustinere, in mod similar petrecandu-se lucrurile si in alte situatii.
Dr. Raed Arafat
Populatia trebuie sa cunoasca insa aceste lucruri, nu doar pentru a putea comenta in cunostinta de cauza pe retelele de socializare, ci nau ales pentru a sti cand trebuie sa se adreseze unei sectii pentru Urgente si cand medicului de familie, sau celui de la policlinica. Este necesar, totodata, ca pacientul sa inteleaga ca odata ajuns in sala de asteptare de la spital, nu primeste ingrijiri medicale pe principiul „primul venit, primul servit” ci in functie de gravitatea problemelor de sanatate cu care acesta se prezinta si in functie de care se face un triaj al pacientilor.
In acest scop, secretarul de Stat Raed Arafat, coordonatorul Departamentului pentru Situatii de Urgenta, a declarat ca „timpii de asteptare in unitatile de primiri urgente din Romania nu sunt mai mari decat in tari precum SUA, Franta, Marea Britanie sau Irlanda, in multe unitati de primiri urgente acesti timpi fiind inca mai mici decat cei din acele tari. Asteptarea poate fi din cauza faptului ca pacientul nu reprezinta o urgenta grava, fiind stabil, prioritatea fiind data celor cu probleme mai grave. Asteptarea se mai poate prelungi si din cauza timpului necesar primirii rezultatelor pentru analizele efectuate, ori pentru efectuarea unor investigatii imagistice, cum ar fi computer tomografia. Totodata, uneori se asteapta consultul unui specialist dintr-o anumita specialitate sau se asteapta gasirea unui loc de internare intr-un spital supra-aglomerat”.
Admitand ca exista multi pacienti si apartinatori care se plang de timpii de asteptare la unitatile de primiri urgente, doctorul Raed Arafat atrage insa atentia ca este nevoie de un sistem de triaj si de o prioritizare care sa diferentieze pacientii dupa gravitatea situatiei si dupa probabilitatea de agravare a situatiei acestora, nu neaprat dupa momentul prezentarii. La Spitalul Judetean de Urgenta Buzau, spre exemplu, in urma unei evaluari a cazurilor prezentate pe parcursul unei luni s-a constatat ca aproape trei sferturi dintre pacienti nu constituiau urgente majore si s-ar fi putut adresa medicilor de familie sau din ambulatoriul de specialitate pentru a-si rezolva problemele pe care le aveau.
Totodata, Raed Arafat atrage atentia ca lipsa de personal in UPU poate duce la intarzierea procesarii cazurilor, mai ales a celor mai putin grave si care sunt la originea majoritatii nemultumirilor. In opinia secretarului de stat, daca pacientii ar merge la medicul de familie sau la ambulatoriul de specialitate pentru problemele ce pot fi rezolvate de catre medicii din aceste structuri, atunci presiunea asupra unitatilor de primiri urgente ar fi mult diminuata.
Situatia este similara si in ceea ce priveste Serviciul de Ambulanta si SMURD la care se apeleaza excesiv, multe dintre cazuri putand fi rezolvate de medicii de familie sau de cei din ambulatoriu, nereprezentand urgente medicale.
