Capusele au stricat vacanta de Paste a 50 de buzoieni

Alte 150 de persoane au ajuns, zilnic, la Urgenta Spitalului Judetean, de la inceputul lunii mai, cu afectiuni provocate in general de excesele alimentare sau de alta natura.

 

Muscatura de capusa nu mai este deloc o gluma si, probabil, trebuie urgentata interventia autoritatilor pentru a se face dezinsectia parcurilor si a locurilor verzi, in care acestea ataca fara mila, dupa ce vremea s-a incalzit.

Iesirile la iarba verde in zilele minivacantei dintre 1si 6 Mai le-au stricat Sarbatorile de Paste a nu mai putin de 50 de buzoieni, care au ajuns la Spitalul Judetean de Urgenta (SJU), cu intepaturi de insecte.

Purtatorul de cuvant al unitatii medicale, Adriana Bratosin, a declarat ca „in aceasta perioada, media prezentarilor la Unitatea de Primiri Urgente a Spitalului Judetean Buzau a fost de peste 150 de persoane in fiecare zi. In a doua zi de Paste, numarul celor care au avut nevoie de medic s-a marit la 199, dar si astazi, medicii se asteapta la un nou record de prezentari, excesele alimentare din perioada sarbatorilor acutizand afectiunile cronice”.

Au dominat, asa cum se intampla dupa fiecare mare sarbatoare religioasa, mai ales dupa o perioada de post, afectiunile cardiace, accidentele vascular cerebrale, insuficientele respiratorii si mai ales problemele digestive.

 

Chiar daca numarul muscaturilor de capusa ar trebui sa se diminueze odata cu reluarea activitatii, medicii atrag atentia asupra principalelor masuri de prevenire pe care omul trebuie sa le cunoasca:

In cazul activitatilor desfasurate in zone cu potential de infestare cu capuse se impune purtarea unor haine deschise la culoare, cu pantaloni lungi introdusi in sosete de culoare deschisa si textura mai deasa; purtarea de pantofi sport deschisi la culoare fara orificii sau decupaje; papucii/ sandalele sunt excluse;

Inspectarea corpului cu atentie este necesara deoarece capusele se pot fixa oriunde, fara a provoca disconfort la atasare sau in timpul hranirii. In cazul in care sunt gasite pe corp capuse, acestea vor fi inlaturate prompt, cu ajutorul unei pensete cu varful bont, prin prinderea cat mai aproape de piele si tragerea in sus, astfel incat rostrul (capul) capusei sa nu ramana in piele. Dupa inlaturarea capuselor, pielea se va dezinfecta cu alcool (70%) si se va aplica un unguent continand un antibiotic cu spectru larg.

In zonele de piele expuse se vor aplica repelenti, iar dupa o activitate in zona de risc, hainele folosite vor fi tratate termic (ciclul de spalare si uscare va fi de cel putin 1 h cu aer cald/fierbinte).

 

Masurile preventive se iau si fata de animalele gazda, iar acestea vor consta in aplicarea de tratamente cu acaricide adecvate. Vor fi tratate astfel animalele de companie (caini, pisici, etc) si animalelor domestice cu par (oi, capre, vaci, cai).

Tratamentul animalelor se face insa numai la indicatia medicului veterinar, cea mai uzuala metoda fiind cea de aplicare de picaturi de acaricid pe spatele animalului, in zona cefei.

Adaposturile animalelor se trateaza, de asemenea, prin pulverizarea solutiilor de acaricide in adaposturi si in jurul acestora.

 

Masuri privind habitatele favorabile capuselor sunt, de asemenea, foarte importante. Pentru realizarea unor arii fara capuse in zonele rezidentiale se vor lua masuri pentru reducerea vegetatiei inalte (ierburi, tufisuri); tunderea gazonului sau a spatiilor inierbate; inlaturarea frunzelor moarte, a cracilor cazute si arderea acestora; inlaturarea vegetatiei din vecinatatea sau de pe peretii caselor.

 

Masuri privind controlul chimic (cu acaricide) al populatiilor de capuse:  se refera la combaterea capuselor in mediul lor natural (in paduri si pe campuri), prin tratament ULV (ultra-low-volume) pentru suprafetele mari, sau prin pulverizare pe suprafete mici in curti, pe verande, terase, peretii caselor. Produsele acaricide utilizate in acest scop contin substante active din urmatoarele clase chimice: organofosforice, carbamati, piretroizi.

 

Personalul care poate fi expus profesional trebuie sa fie instruit in privinta masurilor de preventie care se impun (purtarea echipamentului de protectie) si sa fie informat asupra simptomatologiei simptomatologia bolilor provocate de capuse si sa se prezinte la medic la aparitia primelor simptome.

Personalul care lucreaza cu acaricide trebuie sa poarte echipamentul de protectie, compus din combinezon (salopeta), cizme si manusi de protectie pentru a evita contactul cu capusele si ochelari si masca de protectie pentru a evita contactul cu solutiile de acaricide cu care lucreaza.

 

Trebuie stiut, insa, ca nu toate capusele transmit boli prin muscatura lor, ci doar cele parazitate de diversi agenti patogeni, cum ar fi cei ai febrei butonoase ( Rickettsia conorii) sau ai bolii Lyme ( orrelia burgdorferi) – acestea fiind si principalele boli ce se pot transmite prin intermediul acestor insecte.