Cardul de sanatate naste noi discutii controversate
Vasile Astarastoae, presedintele Colegiului Medicilor din Romania, considera ca datele de pe cardul de sanatate ar putea fi „un instrument periculos pentru societate“ si ca istoricul medical al pacientilor „ar putea fi utilizate impotriva cetatenilor”.
Informatizarea sistemului de sanatate ar putea aduce multe avantaje, printre care eliminarea fraudelor sau un control strict al costurilor, dar acest proces ridica si o serie de probleme controversate, in principal legate de confidentialitatea datelor. Presedintele Colegiului Medicilor din Romania, a declarat ca va face tot posibilul ca pe cardul de sanatate sa nu fie introdus istoricul medical al pacinetului, pentru ca acest lucru ar putea deveni un instrument pe care persoane interesate l-ar putea folosi „impotriva cetatenilor”.
„Intr-o tara cu o democratie formala cum e Romania, in care lumea a uitat traditia democratica, in care frica si conflictul este modul de trai, un card este un instrument periculos pentru societate si pentru democratie. Poate fi utilizat impotriva cetateanului. Asa cum acum toata lumea e ascultata si apar stenograme si se pot distruge vieti, la fel si cardul poate fi utilizat. El nu trebuie sa cuprinda decat nume, prenume, faptul ca a platit sau nu, dar nu si istoricul medical al pacientilor, deoarece e o relatie intre medic si pacient“, a declarat Vasile Astarastoae, presedintele CMR.
In privinta cardurilor de sanatate, Astarastoae a spus ca va face tot posibilul ca informatiile medicale ale pacientilor sa nu apara pe carduri si aduce ca argument chiar anumite recomandari ale CE si un paragraf din Drepturile Omului, care mentioneaza ca „lupta impotriva coruptiei si terorismului nu trebuie sa fie un motiv pentru care sa facem abuz de informatii pe sisteme informatice, pentru ca ele pot duce la o limitare a democratiei si a libertatii“.
Cele mai mari probleme ar putea aparea in cazul transplanturilor, unde s-ar putea inmulti „tranzactiile”, sustin asociatiile de pacienti. Vasile Barbu, presedintele Asociatiei Nationale pentru Protectia Pacientilor (ANPP), crede ca in principiu, nu ar trebui sa apara disfunctionalitati legate de securitatea datelor, insa ar trebui sa se ia in calcul si cazurile in care ar putea aparea probleme de confidentialitate.
Potrivit acestuia, daca anumite date sunt cunoscute de terte parti, exista riscul incheierii unor „tranzactii”, acestea fiind „scenarii pe care autoritatile trebuie sa le ia in calcul si sa gaseasca solutii de securizare a datelor”.
Presedintele ANPP mai crede ca ar putea aparea probleme si in cazul persoanelor care sufera de anumite afectiuni si care nu vor sa fie cunoscute, pentru ca ar putea fi discriminate de angajatori, sau atunci cand o persoana vrea sa isi incheie o asigurare privata de sanatate, iar asiguratorul, avand acces in sistemul de date, ar putea solicita prime exorbitante sau ar putea fi refuzata incheierea politei. Vasile Barbu este de aceeasi parare cu presedintele CMR, anume ca „principalele probleme apar atunci cand terte parti pot accesa informatiile medicale personale”.
Dr. Angela Mazdrag
Medicii de familie „nu vor distribui cardul de sanatate”, sustine dr. Angela Mazdrag, presedintele Patronatului Medicilor de Familie din Buzau, mentionand ca medicii asteapta cardurile nationale de sanatate si le vor folosi cand vor fi gata, dar nu vor face munca voluntara, insusi ministrul Sanatatii accptand ideea ca aceste carduri sa nu fie distribuite de medicii de familie, ci probabil prin Posta. „Cardul de sanatate este o legatura intre asigurator si asigurat. Medicul de familie are un contract de prestari servicii medicale cu asiguratorul, nu administrative”, a tinut sa explice cum stau lucrurile, dr. Mazdrag.
La randul sau, presedintele CMR, dr. Vasile Astarastoae, spune ca distribuitorii „nu ar trebui sa fie medicii de familie, decat daca ei doresc acest lucru”.
Cardul national de sanatate ar trebui sa devina obligatoriu incepand cu 1 ianuarie 2014 pentru toti cetatenii romani de peste 18 ani si sa contina datele de identificare ale posesorului: numele acestuia, codul unic de asigurat (format din 20 de caractere si diferit de CNP), precum si informatii medicale despre detinator.
Primele carduri electronice active au fost lansate de CNAS pe 19 decembrie 2012. Doi aradeni au fost alesi aleator, insa nu le vor putea utiliza decat dupa ce toti furnizorii de servicii medicale vor avea terminale de citire a cipurilor.
Cardul va permite identificarea calitatii de asigurat si va oferi medicilor o serie de date medicale cu risc vital ale pacientilor.
