Cercetătorii propun o schimbare de paradigmă în Alzheimer

Această măsură ar trebui să permită companiilor să testeze medicamente pe subiecţi umani înainte de apariţia simptomelor vizibile, oferind o şansă mai mare de intervenţie înainte ca afecţiunea să distrugă un număr prea mare de celule nervoase.

Oamenii de ştiinţă care studiază boala Alzheimer au propus o schimbare radicală a modului în care este definită această maladie, concentrându-se mai degrabă pe schimbările biologice care au loc în organism decât pe simptomele clinice, precum degradarea memoriei şi declinul cognitiv. Noul cadru de cercetare, publicat recent de Asociaţia pentru Alzheimer din Statele Unite  şi Institutul Naţional privind Îmbătrânirea, din aceeaşi ţară, oferă oamenilor de ştiinţă un limbaj comun pentru descrierea afecţiunii în cadrul studiilor, alcătuit pe baza modificărilor măsurabile care se petrec în creier şi care deosebesc această boală de alte cauze ale demenţei.

Schimbările propuse urmează instrucţiunile anunţate la începutul acestui an de Administraţia pentru Produse Alimentare şi Medicamente din SUA şi Agenţia Europeană a Medicamentului, care încurajează testarea unor noi medicamente pentru boala Alzheimer, bazate mai degrabă pe indicatorii biologici, decât pe simptomele clinice ale maladiei. Astfel, această măsură ar trebui să permită companiilor să testeze medicamente pe subiecţi umani înainte de apariţia simptomelor vizibile, oferind o şansă mai mare de intervenţie înainte ca afecţiunea să distrugă un număr prea mare de celule nervoase.

Conform noului cadru de cercetare propus, maladia Alzheimer ar fi caracterizată prin dovada existenţei a două proteine anormale asociate cu această afecţiune – beta-amiloide şi tau – şi de neurodegenerarea sau moartea neuronală. Toate acestea pot fi identificate prin intermediul metodelor de imagistică cerebrală sau prin teste ale lichidului cefalorahidian. Același cadru include și evaluarea severităţii bolii pe baza indicatorilor biologici şi a unui sistem de clasificare a tulburărilor cognitive.

Se speră că noua paradigmă îi va ajuta pe cercetători să aleagă mai bine subiecţii pentru testarea noilor tratamente concepute pentru boala Alzheimer, fapt ce ar putea îmbunătăţi şansele companiilor de medicamente să găsească remedii eficiente împotriva acestei afecţiuni.

Până în prezent, istoria medicamentelor experimentale pentru Alzheimer este sumbră, totalizând peste o sută de eşecuri. Printre acestea se numără și un tratament de la Merck, dar şi o tentativă eşuată a companiei Pfizer, care a anunţat în ianuarie că a renunţat la acest domeniu de activitate.

Majoritatea acestor medicamente s-au concentrat pe eliminarea proteinelor specifice beta-amiloide din creier. Studiile imagistice recente au demonstrat că aproximativ 30% din persoanele care au luat parte la testele clinice ale medicamentelor administrate contra maladiei Alzheimer nu aveau beta-amiloide în creier.

Potrivit cercetătorilor care au făcut această propunere, noul cadru contribuie la alinierea maladiei Alzheimer cu alte boli, precum hipertensiunea arterială şi diabetul, şi va permite studiul intervenţiilor care interferează cu schimbările fundamentale ce conduc spre instalarea demenţei de tip Alzheimer.