Cirese, sanatate si sarbatoare in Statiunea Pomicola Istrita

11 iunie 2016 | 0 comentarii |

A treia editie a Sarbatorii Ciresului, putin umbrita de recolta slaba cauzata de gerul care-a atins florile in martie, este rasplatita prin calitatea exceptionala a fructelor care au crescut cat oul de porumbel si sunt deosebit de gustoase.

 

cirese (2)Ciresele, fructele vedeta ale lunii iunie sunt omagiate astazi, printr-o sarbatoare dedicata doar lor. Ladite pline cu fructe sanatoase, lucioase si viu colorate participa la o expozitie-concurs, cunoascatorii dand note si alegand „premiantii”, dintre numerasele soiuri. La vederea lor este imposibil sa nu te duci cu gandul la copilarie, la „cerceii” agatati de copii la urechi si la povestile lui Ion Creanga, la amenintarea matusii Marioara care zadarnic agita „jordia”, sub ciresul din care copilul manca pe saturate, ignorand supararea matusii.

Statiunea de Cercetare-Dezvoltare Pomicola Istrita este gazda celei de-a treia editii a Sarbatorii Cireselor. Peste o suta de horticultori romani, cercetatori si dezvoltatori din domeniul pomilor fructiferi iau parte la evenimentul care da start concursului in livada profesorilor de la Istrita, desfasurata sub patronajul Societatii Romane a Horticultorilor si gazduita de statiunea didactica de la Istrita – Buzau.

Sarbatoarea cireselor este un eveniment deschis si doritorilor de prezentari horticole. Evenimentul este coordonat de Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara (USAMV) Bucuresti, institutia mama a statiunii.

 

evaluarea cireselor modifiedExpozitia nationala a soiurilor de cirese, la care participa renumitii ciresari din Bistrita, Giurgiu, Bucuresti sau Ramnicu-Sarat este o explozie a culorilor sanatoase, de la galben-auriu pana la brun-roscat, aproape negru, fiecare cu gust si savoare aparte, dar toate la fel de apetisante. Expozitia este insotita de o degustare profesionala si o vizita in pepiniera si livada de ciresi a Statiunii, cei peste 200 de invitati care participa la eveniment avand posibilitatea sa guste din vestitele cirese de Istrita si sa le dea note, alaturi de profesionisti.

Petre Grivu spune ca instabilitatea puternica din primavara a dus la obtinerea unei productii mici, anul acesta, asa ca toata productia va merge pe piata autohtona. De saptamana viitoare, cand se da drumul culesului, tarabele din Piata Buzaului si, probabil, supermarket-urile vor fi binecuvantate cu minunatele cirese de pe dealul Istrita, deosebit de gustoase si foarte mari, anul acesta. „De pe zece hectare, cercetatorii vor culege in total 15, maxim 20 de tone de fructe, ceea ce inseamna cam 25-30% din ceea ce s-a cules anul trecut, desi era de asteptat ca acum sa fie o productie mai mare, daca n-ar fi fost gerul si bruma care au afectat florile pomilor fructiferi in martie”, dupa cum precizeaza directorul Grivu.

 

cirese (3)Despre cires, vedeta evenimentului, ar trebui sa stim ca a fost scos din cultura prin anii ’70, ca urmare a unui incident agrometeorologic, o crestere a panzei de apa freatica, fenomen care a condus printre nespecialistii vremii la parerea ca la poalele Dealului Istrita n-ar fi un areal prielnic ciresului.

Inginerul Petre Grivu a restabilit insa adevarul si l-a reintrodus in cultura dupa anul 2000. Astazi, livada are 10 ha pe care s-au plantat 15 soiuri, caracterul de colectie fiind impus de specificitatea didactica a fermei. Se adauga 2 ha de pepiniera (plantatii-mama de elita pentru ramuri altoi, sector de portaltoi generativ, respectiv scoala de portaltoi si scoala de pomi).

Toate acestea au fost posibile mai ales dupa ce unitatea a fost preluata de USAMV Bucuresti, universitatea investind din fonduri proprii intr-un bioizolator pentru baza genetica de inmultire, in material din categoria biologica prebaza si baza, in noi plantatii de pomi fructiferi si in sistem de irigatii (subteran, in livada). Trebuie spus insa ca unitatea se autofinanteaza, asa ca productia slaba din acest an va afecta, intrucatva, investitiile viitoare.

 

2-Directorul-Petre-Grivu-si-prorectorul-USAMV-Florin-StanicaAnul trecut, Statiunea de Cercetare Pomicola a obtinut rezultate uimitoare, in mare parte, datorate sistemului de irigatii prin picurare, implementat printr-o investitie de un milion de euro. Suma a fost obtinuta prin accesarea fondurilor europene, cu care au fost modernizate trei statii de pompare, aducandu-le la nivel european. Investitia s-a dovedit extrem de utila, anul fiind secetos.

 „Am implementat un sistem de irigare revolutionar. Este, cel putin pentru moment, unic la noi in tara. Este vorba despre irigarea prin picurare, ceea ce reprezinta cea mai avantajoasa metoda de irigare atat in pomicultura, cat si in legumicultura si viticultura. Dar ceea ce il face unic il reprezinta faptul ca, la Istrita, tubul de picurare nu este deasupra solului ci ingropat, deci apa ajunge mult mai repede la radacina, fiind preluata in circuitul plantei. Acest sistem este prevazut si cu un alt sistem de fertilizare, prin care putem asigura ingrasamintele necesare cresterii si dezvoltarii pomilor”, spunea, anul trecut, directorul Grivu, pentru SanatateaBuzoiana.ro.  In prezent, 10 din cele 60 de hectare cultivate la Statiunea de Cercetare Pomicola sunt ocupate de ciresi de diferite soiuri, atat din cele timpurii cat si soiurile cu coacere medie si tarzie. Unele dintre cele mai productive soiuri sunt Cordia si Regina.

 

in livada cu ciresiIn livada de la Istrita sunt soiuri de Coresi romanesti, dar si straine si aclimatizate. Trecand peste etapa oarecum didactica a manifestarii, referitoare la  obtinerea materialului saditor, caracteristicile portaltoilor utilizati, vigoare, productivitate, calitati gustative si comerciale ale soiurilor, taieri, elemente de rodire, trebuie spus ca, dupa degustarea sortimentelor aduse la expozitie din plantatia de la Istrita, din campul didactic experimental al Facultatii de Horticultura (ferma Baneasa si Moara Domneasca), de la producatori din Izesti-Bacau, Haret (Marasesti) – Vrancea si Chiselet – Calarasi, preferate au fost soiurile Kordia si Germersdorf – denumite popular „Inima porumbelului”.

Ciresul este unul dintre cei mai darnici pomi roditori. Ciresele sunt gustoase, soiurile productive, insa anul acesta, din cauza brumei si gerului din luna martie, care au atins florile, productivitatea a fost abia de 25-30 la suta fata de cea a anului trecut. Sunt, chiar, soiuri la care se estimeaza ca nu se vor culege mai mult de 1-2 kilograme de cirese dintr-un pom.

Petre Grivu spune insa ca fructele au o calitate exceptionala, iar marimea lor este una de invidiat, ajungand la greutati medii aproape duble. Din cauza ca au fost fructe putine insa, in piata locala, pretul kilogramului de cirese nu a scazut sub 6 lei. Iar daca anul trecut au luat drumul Rusiei, de acolo intrand pe piata bursiera a Orientului, anul acesta, ciresele de la Istrita vor ajunge cel mai probabil in piata romaneasca.

 

Petre Grivu

Petre Grivu

Despre cires se poate spune ca este aproape un miracol al naturii, a carui valorificare ar putea fi  multidimensionala, tinand cont atat de ceea ce se poate face atat cu „produsele” sale (fructele) cat si „in jurul sau”.

Ciresele sunt trecute in lista „aromelor fine” a bucatarilor, cofetarilor si distilatorilor care cu ajutorul lor duc rasfatul culinar la rang de arta. Tot la loc de cinste regasim ciresele pe lista nutritionistilor si fitoterapeutilor, aceste fructe dispunand de un continut foarte generos de antioxidanti si avnad si alte proprietati benefice sanatatii. Chiar si coditele de cirese sunt valorificate, ceaiurile din acestea fiind apreciate ca detoxifiante si excelente reglatoare ale functiilor  urinare…

Lemnul de cires este asociat cu „luxul” de catre producatorii de mobilier si de artizani, iar livezile de cires sunt considerate adevarate „paradisuri terapeutice” de catre psihoterapeuti. Elvetienii, spre exemplu, inspirati de rolul pe care il au ciresii infloriti in meditatia sintoista, ofera in luna in care livezile sunt in floare, sejururi in capacitati de primire mici, ale caror preturi rivalizeaza cu cele ale unor pachete turistice exotice. La acestea apeleaza mari manageri, staruri stresate, chiar capete incoronate carora psihologii le-au prescris asa-zisa „cherry-terapy”.

Sub toate aceste aspecte, cultivarea si exploatarea ciresului poate aduce un profit consistent celor care stiu sa valorifice tot ce contine numele „cires”, dar pentru asta ar trebui ca statul sa se implice…

 

Sarbatoarea Ciresului la IstritaRevenind la cultura pomilor in tinuturile Buzaului, se poate spune ca aceasta este o indeletnicire de baza a locuitorilor din zona de deal si de munte, ale carei inceputuri se pierd in negura vremurilor. Primele atestari documentare provin de la sfarsitul sec. al XIV lea. In 1595, Walter Baltazar (istoriograful vietii si domniei lui Mihai Viteazul) scrie despre desimea satelor intre Braila-Buzau-Bucuresti si alte tinuturi de sub munte care „erau avute in tot felul de fructe si vin asemenea celor din Polonia Mare si din multe provincii ale Germaniei“.

In 1693, Bacsici scria despre pomii din Tara Romaneasca, unde se regasesc si tinuturile Buzaului: „Regiunile din vecinatatile muntilor produc cantitati asa de mari de tot felul de fructe, de pere si de prune, ca e de mirare. In multe locuri se gasesc adevarate paduri de pomi roditori pe care nu le pazeste nimeni”. Dispunand de conditii pedoclimatice favorabile, pomicultura s-a dezvoltat permanent in aceasta zona geografica a tarii.

Anul 1893 marcheza inceputul istoriei zbuciumate a pepinierei Istrita. Astazi, dupa mai bine de 120 de ani, putem vorbi despre traditie si continuitate in producerea materialului saditor pomicol.


Adaugati un comentariu


 

*