Cititul influenteaza comportamentul uman si sanatatea
Citirea unui roman captivant declanseaza modificari reale si masurabile in functionarea creierului, care pot dura cel putin cinci zile dupa incheierea lecturii, au descoperit cercetatorii americani de la Emory University.
Adaugand jumatatii de ora de exercitii fizice zilnice recomandate de orice medic, minim o jumatate de ora de citit, vom avea o minte si un corp sanatoase, demonstreaza numeroase studii realizate in acest sens. Chiar daca un roman poate fi citit si ca forma de entertainment, el va fi pentru mintea noastra mult mai mult decat un simplu serial TV, pentru ca o antreneaza si o obliga sa umple golurile ivite printre cuvinte cu detalii proprii, fapt ce nu se intampla in cazul unui film, sustin oamenii de stiinta.
Oamenii de stiinta americani de la Emory Universiti au descoperit ca lectura unei carti bune poate determina o conectivitate mai mare la nivelul creierului si schimbari neurologice care persista intr-un mod asemanator cu memoria musculara. Cercetatorile au demonstrata ca, dupa citirea unei carti, nivelul inteligentei se ridica, pe parcursul a cateva zile.
Schimbarile au fost inregistrate in cortexul temporal stang, regiunea senzorio-motorie primara a creierului, asociata, de asemenea, cu receptivitatea limbajului. Neuronii din aceasta regiune sunt responsabili de convingerea mintii ca realizeaza o actiune pe care de fapt nu o indeplineste, cum ar, de exemplu, atunci cand gandul la alergare activeaza neuronii asociati cu alergarea efectiva.
„Schimbarile neuronale despre care am descoperit ca sunt asociate cu sistemele miscarii si senzatiei fizice sugereaza ca lectura unei carti ne poate transporta in corpul protagonistului”, sustine neurologul Gregory Berns, coordonatorul studiului.
La studiu au participat 21 de studenti, care au citit romanul „Pompeii”, de Robert Harris, scris in 2003. Cartea a fost aleasa in cadrul acestui studiu datorita intrigii sale extrem de captivante.
Timp de 19 zile, studentii au citit cate un fragment din carte in timpul serii, creierul fiindu-le testat cu ajutorul scanarii RMN in dimineata urmatoare. Dupa terminarea cartii, creierul studentilor a mai fost scanat timp de cinci zile.
Modificarile neurologice au fost detectate si in urmatoarele cinci zile, ceea ce arata ca impactul exercitat de lectura nu a fost doar o reactie imediata, ci a avut o influenta de durata.
„Chiar daca participantii la studiu nu citeau cartea in timp ce erau supusi acestor teste, ei au pastrat aceasta conectivitate ridicata. Numim acest fenomen «activitate-umbra», fiind foarte asemanator cu memoria musculara”, a explicat profesorul Gregory Berns.
Totodata, cititul ne face mai sensibili asupra mediului ce ne inconjoara, mai spun specialistii. Studiile au aratat ca, odata patruns in universul lecturii, omul invata sa simta si sa inteleaga trairile emotionale ale celor din viata reala.
Lectura creste fluxul sangvin din creier, care aduce beneficii majore sanatatii si poate preveni accidentele cerebrale. Cercetatorii in neurobiologie de la Universitatea Stanford, coordonati de Natalie Phillips au examinat fluxul sangvin din creierele unor voluntari care citeau pasaje din romanul „Parcul Mansfield” (Mansfield Park) de Jane Austen, in timp ce efectuau un test de imagistica prin rezonanta magnetica (RMN).
Rezultatele au fost surprinzatoare. Voluntarii au fost rugati sa citeasca mai intai anumite pasaje pe indelete, in tihna, apoi au fost rugati sa citeasca cu o mai mare putere de concentrare alte pasaje. In ambele situatii, savantii americani au constatat o crestere a fluxului sangvin in creierul voluntarilor, care a depasit nivelul inregistrat in mod obisnuit, in timpul activitatilor recreative.
In cazul lecturii „mai concentrate” – tipul de lectura utilizat de oameni atunci cand scriu un eseu sau citesc diverse texte pregatindu-se pentru examene -, cresterea fluxului sangvin s-a manifestat dincolo de regiunile cerebrale asociate functiilor executive, legate de mecanismele responsabile cu rezolvarea unor teste in timpul examenelor.
Savantii americani sustin ca ambele tipuri de lectura aduc beneficii majore din punct de vedere neurologic si depasesc sfera de „largire a orizonturilor culturale” ale unei persoane. A fost astfel combatut conceptul de „nostalgie istorica”, potrivit caruia oamenii au tendinta sa creada ca cititorii din secolul al XVIII-lea erau mai putin distrasi decat sunt cititorii din zilele noastre.
Numeroase alte studii confirma faptul ca lectura este benefica organismului si influenteaza pozitiv viata celui care isi petrece timpul liber cu o carte in mana. Intre beneficiile mentionate de oameni de stiinta in urma unor astfel de studii se numara reducerea stresului. Cercetatorii de la Universitatea Sussex a fost demonstrat faptul ca doar 6 minute de citit scade doua treimi din nivelul stresului.
Si in lupta cu insomnia, lectura este una dintre cele mai calmante activitati. Daca lumina puternica a televizorului sau ecranul telefonului transmit semnale creierului ca a venit timpul sa se trezeasca, citirea unei carti are efecte inverse, creierul intelege ca e timpul sa se odihneasca.
Cartile motivationale ajuta in lupta contra depresiei. Conform datelor unui studiu scotian, pacientii carora li s-au propus asemenea carti au prezentat un nivel mai scazut de depresie, peste un an, cand s-au efectuat evaluarile, in comparatie cu cei care au avut un tratament obisnuit.
Cititul imbunatateste memoria si capacitatile de gandire. De fiecare data cand cititm, ne antrenam creierul. De fiecare data, el creaza noi conexiuni pentru memorarea informatiei obtinute.
De asemenea, cititul poate preintampina boala Alzheimer. Mai multe cercetari au demonstrat ca la fel ca oricare alt organ, creierul are nevoie de exercitii si intarire. Iar cititul este cea mai buna solutie.
Cititul ne ajuta sa ne atingem scopurile in viata si sa solutionam problemele mai usor, confirma si cercetatorii de la Universitatea din Ohio. Acestia au descoperit ca atunci cand omul citeste mai mult, el se identifica cu personajele din carti, luand de la acestea exemplu de comportament in propria viata. Astfel, cartile ajuta oamenii la intalnirea iubirii, sa treaca pestre greutati sau pur si simplu sa urmeze un exemplu bun in felul in care isi coordoneaza viata.
Totodata, lectura ne face mai atragatori. Posibilitatea de a purta o discutie pe orice tema atunci cand cunoastem pe cineva ne adauga mai multe sanse ca interlocutorul nostru sa ne aprecieze.
Cititorii sunt persoane mai sociabile. Studiu efectuat de Institutul National de Arta a demonstrat ca persoanele care citesc sunt mai activit in activitatile culturale si sociale, precum si in organizatii sau comunitati.
Cartile ne fac mai deschisi, arata un alt studiu, publicat in „Creativity Research Journal”. Oamenii de stiinta arata ca in urma cercetarii s-a stabilit ca literatura deschide gandirea pentru noi idei. Mai mult, oamenii care au citit chiar si numai o istorioara mica, nu au mai avut nevoie de singuratate.
Cititul imbunatateste capacitatile de ascultare, usurand gramatica si lexicul. Mai vizibil este efectul atunci cand citim cu voce.
Cititul imbunatateste relatia dintre parinti si copii. Psihologii considera ca, in timpul citirii, parintii si copii stabilesc o legatura deosebita, care niciodata nu a aparut in timpul vizionarii televizorului sau a altor activitati de divertisment.
Un studiu a demonstrat ca 30% dintre detinutii care au facut cursuri de cultura dupa gratii, atunci cand ies la libertate nu mai savarsesc infractiuni.
Cititul ne motiveaza sa facem lumea mai buna. Cititorii activi sunt de trei ori mai implicati in voluntariat si acte de binefacere. Aceasta activitatea ne sensibilizeaza si ne motiveaza sa intindem o mana de ajutor celor care au nevoie.
