CNAS contesta raportul Curtii de Conturi si anunta ca va face controale proprii
Reprezentantii Casei spun ca sumele mentionate in raport nu sunt definitive ci doar estimate, si sustin ca neregulile semnalate pentru perioada 2012-2014 nu mai sunt posibile in prezent, datorita cardului de sanatate.
Raportul facut public de Curtea de Conturi, care semnala cheltuirea nejustificata a 9,4 milioane de lei din fondurile alocate in cadrul Programului national pentru diabet, a fost urmat la scurt timp de un comunicat venit din partea CNAS, una din institutiile incriminate. Reprezentantii Casei vin cu lamuriri si explica faptul ca unele nereguli semnalate de Curtea de Conturi, cum ar fi eliberarea si decontarea de retete pentru pacientii decedati, sunt de domeniul trecutului, de pe vremea cand nu se implementase cardul de sanatate, instrument ce impiedica in prezent astfel de nereguli comise cu sau fara buna stiinta.
Responsabilii CNAS contesta si exactitatea sumelor mentionate in raport, precizand ca acestea nu sunt definitive, ci doar estimate, iar valoarea lor este infima, raportata la fondurile alocate programului de diabet. S-a luat insa act de aspectele cuprinse in raport, iar in perioada urmatoare, la nivelul CNAS vor fi desfasurate o serie de controale interne. Se va verifica daca neregulile semnalate sunt reale si se va determina cu exactitate valoarea sumelor cheltuite nejustificat din fondurile alocate pacientilor cu diabet.
O alta acuza a Curtii de Conturi este ca, desi ar fi trebuit sa beneficieze de tratament suta la suta gratuit, multi bolnavi au fost nevoiti sa achite din buzunarul propriu diferentele pentru achizitionarea unor medicamente. CNAS precizeaza insa ca acea compensare de suta la suta se aplica la echivalentul terapeutic cel mai ieftin, „fiind la alegerea asiguratului daca opteaza pentru acest medicament sau pentru un altul cu aceleasi substante active, dar mai scump, caz in care diferenta de pret este suportata de asigurat, din surse proprii”.
Un aspect extrem de controversat mentionat in raportul Curtii se refera si la eliberarea si decontarea unor retete pe numele unor pacienti decedati. Explicatiile oferite de reprezentantii CNAS in comunicatul de presa sunt, in acest caz, ceva mai evazive. Acestia spun ca perioada la care se face referire este cea cuprinsa intre anii 2012 si 2014, atunci cand inca nu se implementase cardul de sanatate si astfel de nereguli erau posibile. „In prezent, posibilitatea emiterii unor asemenea prescriptii a fost diminuata considerabil, deoarece la scurt timp dupa raportarea decesului titularului catre serviciile de evidenta a persoanelor cardul devine inactiv”, se precizeaza in comunicatul CNAS, fara a se da insa alte explicatii privitoare la cazurile mentionate in Raport.
Radu Tibichi – Presedinte CNAS
Se specifica totusi ca exista posibilitatea prescrierii si eliberarii de retete dupa data decesului pacientului, ceea ce constituie o neregula, dar si a prescrierii si eliberarii de retete inainte de data mortii beneficiarului, pentru o perioada de timp care se intinde si dupa deces, caz in care nu se poate vorbi despre o neregula sau o intentie de fraudare.
In ceea ce priveste decontarea dializei pentru 76 de pacienti, fara ca aceste servicii medicale sa fie inscrise in Registrul renal roman, comunicatul CNAS precizeaza ca diferenta dintre numarul pacientilor beneficiari de dializa si cel inscris in registru apare deoarece exista in unele cazuri un decalaj de ordinul saptamanilor intre momentul inceperii tratamentului si inscrierea in registru. „Insuficienta renala cronica este o afectiune grava, cu risc vital imediat, care nu poate fi tratata in functie de indeplinirea unor formalitati birocratice”, explica oficialii Casei.
In finalul comunicatului, Radu Tibichi, presedintele interimar al CNAS prezizeaza ca, desi 9,4 milioane de lei cheltuiti nejustificat poate parea o suma mare, aceasta reprezinta de fapt o parte infima din totalul fondurilor alocate Programului national pentru diabet, fiind vorba de mai putin de 0,5 la suta. „Chiar daca sumele din raport par mari, acestea nu reprezinta decat 0,4 la suta din totalul fondurilor de 2,24 miliarde lei utilizate pentru programul national de diabet in perioada celor trei ani auditati. La suma respectiva s-a ajuns prin evaluarea datelor din sistemul informatic, iar Curtea de Conturi a stabilit ca aceasta suma sa faca obiectul unor controale. In mod uzual, controalele in teren arata ca sumele estimate initial sunt mai mari decat cele efective. Acolo unde vom constata in mod cert nereguli, vom imputa celor responsabili sumele respective, cu tot cu penalitatile prevazute de lege”, anunta Radu Tibichi.
