Colegiul Pacienților solicită măsuri clare pentru contolul rezistenței la antibiotice

14 februarie 2018 | 0 comentarii |

Reprezentanții organizației au înaintat o petiție către Ministerul Sănătății, comisiile de Sănătate din Parlament și către președintele Klaus Iohannis, atrăgând atenția că România nu are încă date concrete despre creșterea rezistenței la aceste medicamente.

 

În contextul în care foruri internaționale importante precum Organizația Națiunilor Unite (ONU) și Organizația Mondială a Sănătății (OMS) au tras în ultimul an numeroase semnale de alarmă în privința creșterii rezistenței la antibiotice, declarată o problemă globală de Sănătate, Colegiul Pacienților din România a făcut un prim demers pentru a determina autoritățile să adopte un plan concret de măsuri pentru controlul acestui fenomen.

Demersul vine după ce colegiul a adresat Organizației Mondiale a Sănătății o solicitare cu privire la evoluția în România a rezistenței la antibiotice, iar răspunsul a fost că țara noastră nu nu a transmis date și nu se află în lista țărilor care contribuie la crearea unei baze internaționale de date privitoare la creșterea rezistenței bacteriilor la antibiotice. România nu este, așadar, inclusă în această bază de date internațională, pentru că nu colectează și nu furnizează astfel de informații, astfel că, la acest moment, nu există date exacte pe aceasta tema.

 

Prin urmare, reprezentanții Colegiului Pacienților au decis să atragă atenția autorităților în această privință, trimițând Ministerului Sănătății, comisiilor de Sănătate din Parlament și Președinției  o petiție în care precizează și principalele măsuri care trebuie luate de urgență de către autorități.

În document se arată că utilizarea excesivă de antibiotice de ultimă generație în mod nejustificat, fără efectuarea de analize de laborator, care să dovedească necesitatea și eficiența tratamentului, reprezintă „o crimă împotriva umanității și o deturnare de fonduri de la CNAS, prin recomandarea nejustificată de medicamente”. Reprezentanții pacienților mai susțin că în România s-a ajuns în situația în care este mai ușor să se obțină o cutie de antibiotice decontate de CNAS, decât să se facă o analiză privind necesitatea acestui tratament. „Cauzele acestei situații dezastruoase includ lipsa de abordări sistematice, integrând toate părțile implicate: inexistența unui sistem de Sănătate eficient, slaba conștientizare în rândul personalului medical, precum și lipsa de informare a populației”, se mai arată în petiția înaintată autorităților.

 

În ceea ce privește setul de măsuri pe care Colegiul Pacienților l-a propus Ministerului Sănătății și CNAS, acesta include eliminarea restricțiilor de plafon pentru testările bacteriologice și analizele de laborator, crearea de urgență a unui sistem de raportare a rezistenței la antibiotice la nivel național, pe modelul celui indicat de OMS și raportarea cu regularitate a acestor date către OMS.

De altfel, și organizația mondială a emis un avertisment global cu privire la necesitatea implementării unor  măsuri urgente de control a rezistenței la antibiotice.

Conform estimărilor Colegiului Pacienților, mai mult de jumătate dintre antibioticele utilizate în prezent în România nu sunt recomandate pe baza unor analize de laborator, care să dovedească necesitatea sau eficiența acelui tratament.

Cele mai frecvente bacterii rezistente la antibiotice sunt, în acest moment, Escherichia coli, Klebsiella pneumoniae, Staphylococcus aureus, Streptococcus pneumoniae și Salmonella spp. Conform OMS, în rândul pacienților suspecți de infecții în sânge, proporția bacteriilor rezistente la cel puțin unul dintre cele mai comune antibiotice variază între 0 și 82%.

 


Adaugati un comentariu


 

*