Concluzii îngrijorătoare privind infertilitatea în România

Primului studiu privind problemele de fertilitatea arată că aceasta scade într-un ritm accelerat, iar numărul celor care se prezintă la cabinetele de specialitate este redus.

 

Asociaţia pentru Reproducere Umană din România (ARUR) a dat publicității rezultatele primului studiu ce și-a propus o analiză a problemelor de infertilitate din rândul populației României, în cadrul unei conferințe de presă la care a fost prezentă și Sorina Pintea, ministrul Sănătății.

Studiul, realizat online, în perioada aprilie-mai 2018, pe un eșantion reprezentativ, arată că România se încadrează în trendul descendent înregistrat de fertilitate la nivel mondial, dar are un ritm de scădere accelerat, situându-se sistematic sub nivelul de înlocuire a generaţiilor.

Participanții la studiu au fost aleși din rândul populației aflate la vârsta fertilității, iar pe baza răspunsurilor oferite a rezultat că 16,8% din populaţia fertilă studiată s-a aflat sau se află într-o situaţie de infertilitate. Procentul creşte semnificativ, raportat la cei care îşi doresc copii cât mai curând.

Astfel, aproximativ unul din 4 cupluri care îşi doreşte cât mai curând un copil nu a reuşit să obţină o sarcină până în prezent, deşi încearcă de 1-5 ani (27%), iar alte 11% perseverează în încercarea lor de mai bine de 5 ani. Dintre cei care au astfel e probleme, 45% consideră că stresul este principala cauză, în timp ce 21% par consolați, răspunsul la întrebarea privind cauza pentru care nu pot avea un copil fiind „Nu vrea Dumnezeu”.

 

În încercarea de a rezolva problemele legate de infertilitate, 91% dintre femeile care nu pot avea o sarcină se adresează medicului ginecolog, însă doar 38% consultă un specialist în infertilitate. Dintre cei care au mers la medic, 54% nu intenţionează să apeleze la o procedură medicală pentru a obţine o sarcină, iar dintre cei 46% care intenţionează să facă acest lucru, 20% apelează la Subprogramul Naţional FIV/ET, în timp ce 28% se împrumută fie la prieteni, fie la bancă, majoritatea (88%) apelând şi la resursele proprii.

Principalele cauze de infertilitate feminină identificate de medici sunt probleme la nivelul trompelor uterine (23%), probleme la nivelul uterului (22%), endometrioză (17%), rezerva ovariană redusă (15%). Între problemele de natură masculină identificate de medici, cele la nivelul spermogramei conduc detaşat, cu 72%.

Dr. Andreas Vythoulkas, medic specialist obstetrică-ginecologie, cu supraspecializare în infertilitate, a subliniat că „stresul nu este un motiv de infertilitate absolut. În cazul în care un cuplu are deja un an de contact neprotejat și nu a rezultat o sarcină, trebuie să apeleze la un medic specialist în infertilitate. Cu siguranță, cauza care împiedică formarea unei sarcini ascunde o patologie, o afecțiune, care trebuie să fie tratată și înlăturată pentru a putea obține sarcina”, a spus medicul.

 

Potrivit studiului ARUR, dintre cei care încearcă de mai bine de un an să aibă copii, 81% sunt căsătoriți, 25% sunt din București/Ilfov, 74% dintre cei cu potențial de infertilitate au studii universitare sau postuniversitare. 47% au un venit de peste 5.000 lei net pe familie, iar 76% dintre cei care nu reușesc în acest moment să aibă un copil au o locuință proprietate personală. Aceste cifre conturează un profil al cuplurilor cu probleme de infertilitate cu un statut social peste media națională. Studiul mai relevă că, dintre cei cu probleme de infertilitate care au apelat la tratament de specialitate, 60% au obţinut o sarcină în mai puţin de 2 ani de la iniţierea tratamentului.

Dr. Radu Vlădareanu a menționat, cu referire la această cercetare, că „este foarte importantă pentru noi, fiindcă ne duce cu un pas mai aproape de înţelegerea cuplurilor care au probleme de fertilitate. Este prima cercetare de acest gen şi ea vine într-un context foarte potrivit, la debutul Programului de Reproducere Asistată pentru Bucureşti. În reproducerea asistată, progresul este extraordinar, iar acum şansele cumulate sunt foarte mari  – nu vorbesc de şansa pe încercare, ci de şansa cumulată. Avem şi noi un Subprogram Naţional FIV/ET, vom avea unul la Bucureşti – ar fi util şi pentru noi ca medici, şi pentru cupluri, să lucrăm puţin la indicatorii de performanţă intermediari, nu numai finali, precum timpul până la sarcină pe cuplu – pe care cuplurile îl apreciază foarte mult, costul pe sarcină, gradul de stres sau de uşurinţă a tratamentului pentru a cunoaşte şi părţile mai puţin plăcute”.

 

La rândul său, ministrul Sorina Pintea a admis că România are nevoie și de o legislație în domeniul reproducerii asistate, având în vedere faptul că am rămas printre puţinele ţări care nu au prevederi în materie. Conform ministrului, viitoarea lege privind reproducerea umană asistată va reglementa numărul de proceduri care se acordă cuplurilor infertile, femeilor care vor să aibă copii prin această metodă.

„În 2011 a fost lansat Programul pentru fertilizarea in vitro, un program care finanţează în continuare o singură procedură. Din păcate, acest program a fost întrerupt trei ani. A fost reluat în 2015 şi, până la finele anului 2017, s-au născut 1.306 copii. Eu spun că este puţin. Spun că este finanţat insuficient. În acest moment, sunt 11 clinici care derulează aceste program, bugetul fiind de peste 4,7 milioane de lei. În România, însă, nu avem o lege privind reproducerea umană asistată. Este ceea ce ne dorim să facem în cadrul acelui cod de legi al Sănătăţii pe care îl vom elabora. Concluzia este că avem cu adevărat nevoie de acest lucru. Am cerut Agenţiei Naţionale de Programe o revizuire a acestui program şi în scurt timp cred că vom putea schimba ceva în acest domeniu. Cred că suntem singura ţară din Europa care nu are o lege privind reproducerea umană asistată. O singură procedură este insuficientă, dar s-a luat această decizie pentru a putea avea cât mai multe viitoare mămici acces la acest tip de procedură. Pe de altă parte, este nevoie de o finanţare mai mare”, de declarat Sorina Pintea.