Controverse pe seama contractelor cost-volum promovate de CNAS

21 octombrie 2014 | 0 comentarii |

Presedintele Vasile Ciurchea sustine ca astfel vor beneficia de tratament mai multi pacienti, in timp ce reprezentantul APMGR, Laurentiu Mihai, sustine ca proiectul de ordonanta va distruge industria de medicamente generice din Romania.

 

farmacie-medicamenteLa sediul CNAS a avut loc, in cursul zilei de ieri, o dezbatere al carei principal subiect a fost Ordonanta de Urgenta pe care Casa de Asigurari a propus-o, privind introducerea contractelor cost-volum. Discutiile purtate cu aceasta ocazie au adus in prim plan argumente pro si contra acestei masuri. „Contractele cost-volum si contractele cost-volum-rezultat reprezinta mecanisme prin care se asigura cresterea accesului populatiei la terapie, in conditii de eficienta, sustenabilitate financiara si de predictibilitate a costurilor din sistemul de sanatate”, se arata in proiectul de ordonanta aflat in dezbatere publica. Potrivit CNAS, contractele cost-volum sunt contractele in care detinatorul autorizatiei de punere pe piata se angajeaza sa furnizeze gratuit un numar determinat de unitati, pentru un numar determinat de pacienti, pe o anumita perioada de timp, in conditii specifice si contractele in care detinatorul autorizatiei de punere pe piata se angajeaza sa furnizeze medicamentul inclus in lista cu un anumit pret negociat, pentru o anumita categorie de pacienti, pe o anumita perioada de timp.

 

Vasile Ciurchea

Vasile Ciurchea

In cadrul dezbaterii, presedintele CNAS a prezentat o serie de argumente in favoarea introducerii acestor contracte, declarand ca ca prin incheierea de contracte cost-volum mai multi pacienti vor beneficia de tratament. Totodata, Vasile Ciurchea a precizat ca incheierea acestor contracte tine si de producatorii de medicamente, recunoscand insa ca la acest moment, in Romania, nimeni nu are experienta in acest domeniu.

„Incheierea contractelor cost-volum tine nu doar de CNAS, tine de parteneri, de cei cu care incheiem contractul cost-volum. Reprezentantii trebuie sa vina cu oferte, eu spun ce pacienti sunt in acest moment, vor exista protocoale care fi facute de comisiile de specialitate. Trebuie sa existe acest contract de cost-volum si cu eficienta si el se va numi contract cost-volum-eficienta, pentru ca, daca medicamentul nu este eficient, eu nu sunt interesat sa platesc, eu sunt interesat sa existe un numar mai mare de pacienti in tratament, dar eficienta sa fie vizibil. Am rugat pe toti producatorii cu care am discutat sa ne dea modele cum procedeaza in alte tari si sa incercam sa gasim un model aplicabil Romaniei”, a declarat presedintele CNAS in cadrul dezbaterii.

 

Marius Savu-presedinte ANMDM

Marius Savu-presedinte ANMDM

La randul sau, presedintele Agentiei Nationale a Medicamentului si Dispozitivelor Medicale, Marius Savu a aratat ca prin contractele cost-volum contributia producatorilor va fi cu 5 puncte procentuale mai mare la valoarea taxei clawback. „Dupa primele acorduri cost-volum semnate de CNAS vom lua in discutie probabil si extinderea la medicamentele aflate pe liste de compensate acum. Acest sistem in momentul de fata se aplica in foarte multe tari europene mai ales pentru medicamente foarte scumpe, pentru ca aceste acorduri permit accesul pacientilor la medicamentul de care au nevoie si in plus se poate urmari si evolutia acelui pacient. Asta inseamna cost-volum, rezultat care va responsabiliza si mai mult medicul ca, atunci cand propune un medicament, sa fie sigur ca acela care beneficiaza este persoana potrivita”, a afirmat Savu.

Referindu-se la medicamentele care vor fi incluse pe noua lista de compensate si gratuite, Marius Savu a mentionat ca vor fi cel putin 60-70 de molecule pe indicatii terapeutice, iar in total a estimat ca vor fi 100 de noi molecule si indicatii disponibile.

 

Laurentiu Mihai

Laurentiu Mihai

Importiva acestui proiect de ordonanta s-a pronuntat insa Laurentiu Mihai, prezent la dezbatere in calitate de reprezentant al Asociatiei Producatorilor de Medicamente Generice din Romania (APMGR). Acesta a precizat ca proiectul reprezinta „o mare dezamagire” pentru asociatia pe care o reprezinta, intrucat, in opinia sa, aplicarea lui va distruge industria de medicamente genetice din Romania, din cauza ca nu se va trece la un calcul diferentiat al taxei claw-back. „Se va introduce prin contractele cost-volum o noua cheltuiala din fondul asigurarilor de sanatate, fara a identifica resurse de finantare, ceea ce va duce la cresterea clawback-ului, lucru care se va reflecta direct si va insemna scoaterea de pe piata a mai multor medicamente si mai multi oameni dati afara. Ordonanta nu spune nimic despre sursa de finantare. Mai mult decat atat, spune ca referinta de la care se calculeaza claw-back ramane pe loc. Este evident ca orice cheltuiala in plus, pentru ca aceste contracte cost-volum aduc cheltuiala in plus, va fi suportata in continuare de producatori si va fi suportata in mod egal, ceea ce este incorect si ne-a dus deja la disponibilizari si retragerea de medicamente”, a spus Laurentiu Mihai.

Potrivit aceleiasi surse, pacientii vor fi afectati prin disparitia medicamentelor accesibile de pe piata, prin disponibilizari care vor aduce mai putini bani la buget, dar si prin lipsa de medicamente noi. „Deja au disparut 1.000 de medicamente din toate ariile terapeutice, in ultimii trei ani. Aproape 70 la suta dintre medicamentele utilizate de pacientii din Romania sunt generice”, a mai precizat acesta.

 

Dan Zaharescu, presedinte ARPIM

Dan Zaharescu, presedinte ARPIM

La randul sau, Dan Zaharescu, director executiv al Asociatiei Romane a Producatorilor Internationali de Medicamente (ARPIM), a sustinut ca taxa claw-back este una care realizeaza rectificarea bugetului pentru medicamente. „Ea nu tine cont de nevoia reala de medicamente a populatiei, ci practic, genereaza un mecanism prin care sa rectifice bugetul. Bugetul de referinta pentru medicamente anul acesta a fost stabilit la un nivel care este cu 20 la suta sub nivelul real al nevoilor populatiei de medicamente si, cu alte cuvinte, doi din zece pacienti sunt tratati de sistemul sanitar romanesc prin contributia facuta de industria farmaceutica. Acest proiect de act normativ fixeaza valoarea bugetului de referinta in continuare la un nivel foarte scazut, si anume la nivelul trimestrului patru din anul 2011, lucru care este absolut nerealist pentru o perspectiva pe termen mediu si lung. Consumul de medicamente a crescut undeva sub 10 la suta in acest interval de timp. Acest act normativ pus in dezbatere publica prevede ca medicamentele noi care urmeaza sa intre in contractul cost-volum sa nu intre la calculul taxei clawback, dar nu se mentioneaza sursa de finantare pentru acest contract cost-volum. Daca vom ajunge la 100 de medicamente sa intre in acordul cost-volum, bineinteles ca ar fi un pas inainte si ar fi spre binele pacientilor. Nu este sigur ca se va ajunge aici. In momentul acesta nu avem inca legislatia pusa la punct. Acum scoatem acordurile cost-volum din calculul taxei clawback. Modele de contracte urmeaza sa apara”, a spus Zaharescu.

 


Adaugati un comentariu


 

*