Cultura si arta romaneasca in spatiul francofon, prin ochii chirurgului Marius Anastasiu

29 aprilie 2015 | 0 comentarii |

In cadrul „Galei Culturii Romane” desfasurata la Buzau, el a fost initiatorul si moderatorul Conferintei internationale „Ces Romains formidables de la culture francaise”, gazduita de Colegiul National B. P. Hasdeu.

 

Dr. Marius Anastasiu - despre Brancusi

Dr. Marius Anastasiu – despre Brancusi

Se spune ca sanatatea fara cultura este sterila, iar cultura fara sanatate, amorfa. Si se mai spune ca exista o asemanare evidenta intre chirug si sculptor, amandoi folosind obiecte taioase pentru a da viata unei opere de arta. Primul, canalizandu-si energia asupra fiintei umane – cea mai desavarsita opera de arta din cate s-au cunoscut vreodata, cel de-al doilea insufletind lemnul, piatra sau alte materiale pe care in mod obisnuit omul le foloseste in alte scopuri. Si amandoi sunt considerati „o prelungire a mainii lui Dumnezeu” care-i ajuta sa-si desavarseasca opera cu talent, daruire, efort si mai ales cu cate o picatura din viata proprie…

Asa se explica, probabil, faptul ca cei mai renumiti chirurgi sunt mari iubitori de cultura si arta, iar marii sculptori ai lumii s-au ocupat si de medicina sau, cel putin, au stapanit bine notiunile de anatomie si fiziologie.

 

Intampinarea acad. Eugen Simion

Intampinarea acad. Eugen Simion

Legatura dintre medicina, arta, educatie si cultura s-a simtit cu pregnanta in aceste zile, culminand cu evenimentul desfasurat ieri, sub genericul „Ces Romains formidables de la culture francaise. In Amfiteatrul Colegiului National B. P. Hasdeu a fost organizat asadar Simpozionul international amintit, pentru care „maestri de ceremonii” au fost renumitul chirurg buzoian Marius Anastasiu – secretar general al Societatii Romane de Chirurgie de Urgenta si Traumatologie,  prof. Maria Monalisa Plesea – directorul Centrului Cultural Francofon Buzau si prof. Ionel Banu – directorul institutiei de invatamant, pe unde si-au purtat pasii mari oameni ai stiintei si culturii romane si universale, dar si primul roman premiant Nobel – medicul George Emil Palade.

Gala a debutat in ziua de 27 aprilie, la sala D. Filipescu a  Consiliului Judetean Buzau, cu Seminarul international „La promotion de la culture roumaine dans l’espace francophone / Promovarea culturii romane in spatiu francofon”, organizat de Centrul Cultural Francofon (CCF) si autoritatile judetene. La eveniment au participat oameni de cultura romani si francezi si reprezentanti ai unor ambasade care au evidentiat influenta celor mai reprezentative personalitati ale culturii romane asupra culturii franceze.

 

Seminarul de debut al manifestarilor

Seminarul de debut al manifestarilor

Dupa primirea oficiala a oaspetilor si urarile de bun venit, adresate de prof. Maria- Monalisa Plesea, presedintele Centrului Cultural Francofon din Buzau, Adrian Petre – directorul Centrului de Cultura si Arta Buzau si Laurentiu Gavrila – secretarul Consiliului Judetean Buzau, au sustinut alocutiuni Nicolae Marghiol, presedintele Asociatiei Comunelor din Romania  si Marilena- Lica Masala, scriitor, traducator, jurnalist si promotor al culturii romane in Franta, unde traieste de 30 de ani.

Printre invitati s-au aflat Serge Rameau, consul general onorific al republicii madagascar,  Saker  Malkawi,  ambasadorul Iordaniei, oameni de cultura si oficialitati locale care, impreuna, au vizitat Galeriile de Arta din Buzau, o institutie de cultura extrem de activa in spatiul buzoian.

Despre poezia romana contemporana si locul ei in literatura francofona s-a discutat in cadrul unui simpozion gazduit de Colegiul National Mihai Eminescu, in cadrul caruia au conferentiat Marilena Lica Masala si scriitorul buzoian Marin Ifrim.

 

Dr. Marius Anastasiu

Dr. Marius Anastasiu

In cea de-a doua zi, punctul „forte” al Galei s-a consumat in Amfiteatrul Colegiului National B.P. Hasdeu, unde s-a desfasurat Conferinta internationala „Ces Romains formidables de la culture francaise / Acesti romani fabulosi ai culturii franceze”, initiata si moderata de medicul chirurg Marius Anastasiu, cu sprijinul directorului institutiei, prof. Ionel Banu si al directorului CCF, Monalisa Plesea.

Dr. Marius Anastasiu, cunoscut ca unul dintre numele de referinta ale chirurgiei romanesti, dar poate mai apreciat la nivel mondial, prin lucrarile de cercetare prezentate la conferinte, simpozioane si congrese de profil, este un membru de baza al organizatiilor profesionale de referinta din Franta, unde si-a completat si o parte dintre competentele pe care le detine. Cu precizia milimetrica a chirurgului, de aceasta data el si-a surprins audienta nu cu bisturiul, ci prin limbajul elevat si aplicat cu care a sustinut o tema aparent fara legatura cu profesia sa dar in estenta complementara, referitoare la numele si opera lui „Brancusi, fondatorul sculpturii ­mo­derne”, artist a carei contributie la innoirea limbajului si viziunii plastice a sculpturii universale este considerata covarsitoare.

 

Despre unicitatea lui Brancusi

Despre unicitatea lui Brancusi

Deloc intamplator, tema aleasa de chirurgul buzoian are ca suport atat universalitatea si maretia lui Brancusi, cat si legatura acestuia cu medicina. Putini mai stiu astazi, spre exemplu, ca la inceputul carierei sale, marele sculptor a realizat, cu ajutorul doctorului Dimitrie Gerota, Ecorseu – un studiu pentru reprezentarea corpului uman, lucrare (copii ale acesteia) care datorita preciziei detaliilor s-a folosit ulterior in scolile romanesti de medicina.

Tot cu ajutorul doctorului Gerota, Brancusi primeste, in 1903, comanda executarii bustului generalului medic Carol Davila (al carui nume a fost dat Spitalului Universitar Militar si Universitatii de Medicina si Farmacie Bucuresti), bust care a fost instalat la Spitalul Militar din capitala, cu banii obtinuti urmand sa plece la Paris. Desi primeste doar jumatate din suma convenita, el tot ajunge in „Capitala artelor”, unde va trai pana la sfarsitul vietii. Brancusi a avut la Paris un atelier in care si-a creato lume proprie, intr-un cadru si o atmosfera romaneasca, in care isi desavarseste opera. La moartea sa, in 1957, sta­tul roman a refuzat mostenirea lasata de Brancusi – atelierul sau parizian si un numar important de lucrari –, considerandu-l pe sculptor un „reprezentant al burgheziei decadente”. Astfel, acestea revin statului francez.

 

Anastasiu si invitatiiDespre trecutul, prezentul si viitorul francofoniei in spatiul cultural romanesc a conferentiat Christophe Gigaudaut (directorul Institutului Francez din Bucuresti), iar Catherine Perry (profesor la Universitatea „Notre Dame”, Indiana, SUA) a evocat-o pe „printesa pierduta a Romaniei”, Anna de Noailles (nascuta Ana Elisabeta Bibescu Basarab Brancoveanu), una dintre reprezentantele marcante ale poeziei franceze de la inceputul secolului XX. Putini stiu astazi ca aceasta a fost verisoara mult mai cunoscutelor Elena Vacarescu  si Marta Bibescu, care desi au scris mult in limba franceza, nu si-au renegat niciodata originile. Despre Elena Vacarescu a vorbit chiar Ilinca Barthouil Ionesco (profesor la Universitatea Avignon), fiica intemeietorului Teatrului Absurdului.

„Singularitatea lu Tristan Tzara in curentul dadaist” din perspectiva profesorului de Istoria Artei a fost evocata de Francoise Alran (profesor la Liceul „Victor Hugo” din Carpentras, Franta), care a analizat de asemenea „Unicitatea lui Eugen Ionesco in Teatrul Absurdului”.

 

Academicianul Eugen Simion

Academicianul Eugen Simion

Academicianul Eugen Simion a fost, asa cum i-a obisnuit deja pe hasdeeni, plin de surprize. El a vorbit despre influenta a trei nume de referinta ale culturii romane asupra celei franceze, Emil Cioran, Mircea Eliade si Eugen Ionescu, iar despre viata si opera primului si „impacarea lui cu cultura romana care l-a repugnat” a lasat cititorii sa afle amanunte din volumul „Cioran  – o mitologie a nedesavarsirilor”, lansat in cadrul aceluiasi eveniment. Academicianul a dezvaluit hasdeenilor prezenti la eveniment ca a avut privilegiul de a-l cunoaste personal pe Emil Cioran in Franta, dar nu a putut publica nimic inainte de 1989, din cauza modului in care acesta era perceput de comunisti, care ii retrasesera cetatenia romana. Tot despre Cioran a vorbit si Gabriel Ontelus (profesor Colegiul „M. Eminescu”).

 

Invitatii au primit diplome si plachete

Invitatii au primit diplome si plachete

Iar pentru ca evenimentul sa fie la nivelul tematicii abordate si al profesionalismului cu care dr. Marius Anastasiu este obsnuit la manifestarile internationale profesionale la care participa, participantilor li s-au oferit, pe langa atentia cuvenita si protocolul cu care orice gazda responsabila isi primeste invitatii, cate o diploma si o placheta care sa le aminteasca de Buzau si legatura oamenilor locului cu cultura francofona.

Gazdele conferintei au oferit invitatilor un spectacol inedit, realizat si prezentat de elevii Colegiului Hasdeu, in limba franceza, pe scarile din fata amfiteatrului, in pauza dintre cele doua sesiuni ale evenimentului.

Gala se incheie astazi, cu activitati ludice desfasurate de CCF in parteneriat cu Institutul Francez din Romania. Nu lipseste teatrul, actorii interpretandu-si rolule atat in limba romana cat si in franceza.

 

 


Adaugati un comentariu


 

*