Curtea Constitutionala a dat unda verde stimulentelor financiare acordate medicilor

13 octombrie 2016 | 1 comentariu |

O serie de modificari legislative in acest sens au fost adoptate de Parlament in iunie, insa Guvernul le-a contestat pe motiv de neconstitutionalitate, dar instanta a respins contestatia.

 

curtea-constitutionala modifiedMinisterul Sanatatii, dar si autoritatile locale vor putea acorda stimulente financiare lunare pesonalului medical, in scopul motivarii medicilor si asistentilor, atragerii acestora catre unitatile medicale cu deficit de personal si al pastrarii lor in clinicile din tara. Decizia nu constituie o noutate, o modificare legislativa in acest sens fiind adoptata de Parlament in cursul lunii iunie, insa Guvernul nu a fost de acord si a contestat aceasta decizia la Curtea Constitutionala. In aceste conditii, modificarea legislativa nu a putut fi pusa in practica pana la comunicarea unei decizii definitive a instantei, decizie care a venit in cursul acestei saptamani. Curtea Constitutionala a respins contestatia facuta de Executiv, stabilind ca modificarile aduse legii privind reforma in domeniul sanatatii sunt constitutionale, decizia fiind definitiva si obligatorie. Sesizarea Guvernului a fost respinsa cu unanimitate de voturi de judecatorii Curtii, iar decizia a fost comunicata presedintelui, care urmeaza sa promulge legea in noua sa forma.

Astfel, Ministerul Sanatatii, precum si ministerele si institutiile cu retea medicala proprie, pot acorda personalului medical si de specialitate stimulente financiare lunare, in limita da doua salarii minime brute pe tara, in baza hotararii autoritatilor deliberative, ale autoritatilor administratiei locale si in limita bugetului aprobat.

 

vot-parlamentLa cateva zile dupa ce Parlamentul a aprobat aceste modificari, Guvernul a sesizat Curtea Constitutionala, cernd respingerea acestora pe motiv de neconstitutionalitate. Obiectiile Executivului erau legate de faptul ca legea contine prevederi similare si pentru autoritatile administratiei publice locale, care, la randul lor, pot sa acorde stimulente financiare personalului medical, in aceleasi limite. Totodata, in sesizarea adresata Curtii Constitutionale se arata ca modificarile adoptate de Parlament nu indica sursa de finantare si, potrivit Constitutiei, nicio cheltuiala bugetara nu poate fi aprobata fara stabilirea sursei de finantare, iar daca aceste masuri se aplica exista riscul ca impactul suplimentar generat sa nu poata fi acoperit din bugetul aprobat.

 

sedinta de guvernIn opinia reprezentantilor Guvernului, acest lucru ar fi putut crea premisele unui dezechilibru bugetar si ar fi posibila depasirea tintei de deficit care este 2,95 la suta din PIB. In plus, in sesizare se ma arata ca „incepand cu anul 2011, salarizarea in sectorul bugetar este reglementata prin Legea-cadru privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice. Ca urmare, drepturile salariale ale personalului bugetar sunt si raman, in mod exclusiv, cele prevazute in Legea-cadru nr. 284/2010, cu modificarile si completarile ulterioare”.

Nu in ultimul rand Guvernul atragea atentia ca adoptarea acestor masuri ar putea avea un impact financiar suplimentar asupra cheltuielilor de personal ale bugetului general consolidat aferente anului in curs, de circa 3,2 miliarde de lei, respectiv 5,5 miliarde de lei in 2017, insa toate aceste argumente nu au avut darul de ai-i convinge pe judecatorii Curtii Constitutionale, care au respins sesizarea si au declarat constitutionale modificarile adoptate in iunie.

 


Categorii: Actual, Legislatie, Stiri

Comentarii (1)

  1. Buzoianul spune:

    Stimulente doar cu numele
    Este doar un ”joc de glezne” intre Parlament, Guvern si Curtea Constitutionala.
    Aceste stimulente vor doar sa prostesca pe cine se lasa prostit pentru ca:
    – subfinantarea sistemului de sanatate prin bugetul CNAS este din start limitativa;
    – prevederea ”in limita bugetului aprobat” este un non sens: ori exista performanta si atunci trebuie stimulata ori nu exista performanta si atunci trebuie luate masuri de catre conducerea spitalului.
    Cat timp banii spitalelor abia ajung sa-si traga sufletul de la o luna la alta este clar ca bugetul aprobat nu va avea niciodata sume dedicate acestui scop.
    Dintotdeauna, spitalele sunt un mare CAP (Cooperativa agricola de productie, comunista):daca exista sectii care nu-si realizeaza planul, deficitul va fi acoperit de la sectiile cu excedent.
    Pentru ca o sectie nu-si realizeze veniturile pot fi mai multe motive:
    – finantare pe caz rezolvat deficitara (lucru recunoscut chiar de MS)
    – personal excedentar fata de pacientii rezolvati
    – mediocritatea ingrijirilor acordate si consum mare de resurse
    – lipsa de medici dar si medici slab pregatiti ce determina cheltuieli nejustificate
    – cheltuieli de intretinere ale spitalului nejustificate; exemplu la Spitalul Buzau:
    – centrala termica cu randament ca acum 40 de ani si supercarpita;
    – conducte cu sparturi si pierdere de agent termic;
    – iluminat scump prin perpetuarea becurilor cu incandescenta care consuma de 8-10 ori mai mult decat unul cu LED;
    – inexistenta senzorilor de miscare care sa intrerupa iluminatul cand nu se circula;
    – baltoace cu noroi in curte care la fiecare ploaie se muta in spital si necesita resurse pentru decontaminare;
    – sistem informatic care nu functioneaza cum trebuie si consuma timp din partea personalului dar creaza si pierderi pentru ca in legislatie nu este prevazut cum se rezolva acele situatii particulare cand pacientul nu are card, deci cazul nu poate fi validat etc.
    In consecinta stimulente doar pe hartie.

Adaugati un comentariu


 

*