Dictonul „Minte sanatoasa in corp sanatos” a fost demonstrat stiintific
Un studiu realizat de cercetatori finlandezi a relevat faptul ca exercitiile fizice sunt benefice si pentru creier, stimuland productia de materie cenusie.
Desi nivelul cercetarii stiintifice din acea vreme nu se putea ridica la standardele din prezent, romanii din antichitate au intuit o realitate pe care un grup de cercetatori finlandezi au reusit sa o demonstreze stiintific abia in zilele noastre. Este deja bine cunoscut dictonul latin „Mens sana in corpore sano”, care se traduce „Minte sanatoasa in corp sanatos”. El ofera indicii ca, inca din antichitate, fusese descoperita legatura benefica intre exercitiile fizice si o minte limpede si sanatoasa. Veridicitatea acestui dicton s-a confirmat de-a lungul timpului, fapt ce explica intr-un fel de ce acesta a fost preluat pana in zilele noastre.
Recent, cercetatori finlandezi au reusit sa demonstreze cu probe stiintifice veridicitatea dictonului antic, stabilind o legatura directa intre exercitiile fizice si productia de materie cenusie din creier, direct raspunzatoare de „mintea sanatoasa”.
Studiul a fost efectuat pe mai multi gemeni identici, demonstrand ca exercitiile fizice nu sunt utile doar pentru mentinerea siluetei si a sanatatii organismului, ci stimuleaza si activitatea creierului.
La nastere, gemenii care au facut obiectul studiului au avut exact aceeasi mostenire genetica, apoi au crescut impreuna, in acelasi mediu, avand aceeasi educatie. Dupa cativa ani, viata lor s-a diferentiat major, unul dintre ei incepand sa practice un sport, iar celalalt nu. In cadrul acestui studiu, oamenii de stiinta au urmarit, timp de 20 de ani, zece perechi de gemeni de sex masculin, pana la varste cuprinse intre 32-36 de ani. Criteriile de selectie a participantilor vizau ca unul dintre gemeni sa aiba o activtate fizica sustinunta, in contrast cu fratele sau.
Analiza mai multor parametri a aratat ca fratii sedentari au avut rezultate mai slabe in ceea ce priveste anduranta, dar si procente de grasime mai mari si un risc sporit de a dezvolta diabet, in comparatie cu cei care faceau sport. Mai mult, o analiza volumetrica prin imagine de rezonanta magnetica a constatat ca anumite zone ale creierului, striatumul si cortexul prefrontal, zone implicate in controlul motor si coordonare, au fost mai bogate in materie cenusie in cazul gemenilor sportivi, insa fara vreo influenta asupra inteligentei.
