EXCLUSIV: Apa potabila, fundamentul vietii, este un serviciu care trebuie platit, nu un dar divin (I)

14 august 2013 | 0 comentarii |

Cei mai bogati ar trebui sa plateasca pentru cei mai saraci, spun specialistii, insa romanul este doar membru al UE, nu si egal cu ceilalti cetateni comunitari. In orasul Buzau exista preocupari de alimentare cu apa potabila inca din secolul al XVI-lea.

 

Apa este viata

Apa este viata

Functii precum eliminarea toxinelor, procesul de digestie si absorbtie a hranei, transportul nutrientilor in fiecare tesut si celula a organismului si racirea acestuia sunt duse la final doar cu ajutorul apei.

Aerul si apa duc la supravietuire.

Apa hidrateaza corespunzator organismul si il pastreaza sanatos.

La fiecare 18 kg de corp uman ar trebui sa consumam 1 de litru de apa.

O deshidratare slaba poate reduce metabolismul cu 3 la suta. Daca lichidele din corp scad sub 15 la suta apare moartea organismului.

Sapte – opt pahare cu apa de calitate elimina toxinele si deseurile din organsim, imbunatatesc metabolismul, reduc greutatea, diminueaza riscul de atac de cord si cancerul de colon, dar si pe cel la san.

Pentru buzoieni, apa potabila poate fi o normalitate fata de care nu au avut vreodata o pozitie de respingere sau atractie, poate fi apreciata ca un lux in 2013, o resursa consumata iresponsabil, o bogatie apreciata de straini ca aur curat care, la o adica, poate alimenta cel putin inca doua judete din sudul sau sud-estul Roamniei.

Apa are istorie la Buzau. Are calitate si valoare.

Tu stii ce bei?

 

sf sava  buzauIstoria apei la Buzau este extrem de interesanta. Apa a fost liantul existentei buzoienilor pe aceste locuri.

De la Sf. Sava Gotul sacrificat in apa curgatoare numita acum Buzau si pana la preocuparea principala a oamenilor care au pus stapanire pe malurile raului stanga-dreapta cateva zeci de kilometri.

In secolul al XVI-lea, primele informatii legate de sisteme de aductiune a apei apar o data cu Iazul Morilor – o deviatie special realizata a raului Buzau, care traversa orasul si din care porneau si alte ramificatii.

Apa era folosita nu numai pentru actionarea instalatiilor de macinat, ci si pentru nevoile macelariilor si tabacariilor, consemnate de documente pana in secolul XIX, si pentru unele nevoi gospodaresti, dar mai ales de catre gradinarii bulgari, pentru udatul gradinilor.

 

apa 100Dupa 1840, la Buzau se pune problema alimentarii zonei cu apa, inainte vreme existand doar fantanile. Interesant este ca problema vremii era adancimea panzei freatice care se afla la egala distanta cu cea a toaletelor locuitorilor, fapt care il determina sistematic pe medicul orasului sa raporteze teama sa pentru sanatatea urbei.

Pana in 1859 au fost sapate trei izvoare captate in trei rezervoare, de unde apa era transportata in oras. In scurt timp, anumite fantani dispar din zonele de case ale orasului Buzau.

Pana la urma se realizeaza un apeduct planuit in 1844, iar banul Gheorghe Filipescu isi da acordul ca acesta sa treaca pe proprietatea sa, pentru ca apa potabila sa ajunga pana in Dumbrava orasului (Crangul de astazi|).

In 1871, Consiliul de Higiena si Salubritate Publica, organism infiintat in 1864, a elaborat un regulament prin care toti cei care erau proprietarii terenurilor pe unde trecea santul aveau obligatia sa-l curete si sa-l intretina in perfecta stare de functionare.

Pe langa aceasta sursa de apa, mai intalnim in documente informatii referitoare la fantanile din Piata Daciei, cea de pe langa Obor, langa Episcopie.

 

sursa foto: Buzaul Vechi

sursa foto: Buzaul Vechi

Nicu Constantinescu, edil de exceptie al Buzaului, isi aduce la timpul sau aportul la sistemul de alimentare cu apa al orasului. Au existat trei variante de realizare a alimentarii cu apa:

a) aducerea apelor din Garla Morilor;

b) din izvoarele existente in zona localitatilor rurale limitrofe;

c) captarea apelor subterane ascendente sau arteziene, studiile, prospectiunile si in primul rand evaluarea posturilor, au impus admiterea ultimei variante, hotarandu-se, in 1892, sa se incheie un contract cu un inginer strain, in vederea intocmirii proiectului de alimentare cu apa, solutie nepusa in practica din cauza pretului solicitat.

In iulie 1896, se reuseste trecerea la executarea de sondaje in mai multe zone, in special in perimetrul Oborului de langa Episcopie, intre actualele strazi Chiristigii, Alexandru Marghiloman si Mesteacanului, si in mai multe puncte din perimetrul Crangului.

Probele obtinute au fost transmise spre analiza Institutului de Patologie si Bacteorologie din Bucuresti, care constata ca numai apa din Crang este potabila, concluzie in baza careia Consiliul Sanitar Superior aproba efectuarea de lucrari in vederea alimentarii cu apa a orasului, numai in Crang.

 

Nicu Constantinescu - canalizare (Buzaul vechi)

Nicu Constantinescu – canalizare (Buzaul vechi)

Nicu Constantinescu cere insa ca o conducta sa ajunga in zona centrala a orasului. Se trece la constructia rezervorului si montarea unei conducte de circa 4 km spre centrul orasului, pana la intersectia strazilor Targului, Episcopiei si Dacia, cu doua ramificatii: Piata Daciei, str. Banului pana in fata actualului Colegiu National B.P. Hasdeu si str. Targului, pana in perimetrul unde, in 1898, s-a ridicat hala de macelarie si pescarie, cunoscuta astazi sub numele de Bazarul Obor.

Primul rezervor avea o capacitate de 100 metri cubi, pompajul realizandu-se pana in 1920 cu ajutorul unei locomotive, iar dupa aceasta data, cu un motor de 35 de cai putere ce functiona cu benzina, furnizat de casa Wolf din Bucuresti.

In oras au aparut primele cismele, iar Banca Nationala a fost prima institutie publica racordata la sistem.

Pe traseul conductei au fost montate, in afara de cismelele amintite, si guri de stropit si de incendiu, bazine de adapat animalele, cat si fantani ornamentale. Se avea in vedere ca in cativa ani sa se realizeze 141 cismele si 8 bazine pentru adapat, la punctele de intrare in oras sau de stationare a vehicolelor hipo.

 

apa-alcalina-1Primele autorizatii privind concesiunile la particulari s-au eliberat in anul 1902, fiind racordate la retea 15 imobile de pe strazile Unirii, I.C. Bratianu si B-dul Elisabeta (actualmente Garii), in 1904 fiind inregistrati 25 de consumatori. Nenumaratele solicitari, nevoia de a extinde reteaua existenta pentru toti cei 25.000 locuitori ai orasului, impun realizarea de noi lucrari.

Datorita cererii mari de la consumatori, in l919, primaria Buzau comunica celor interesati ca este nevoie sa practice noi tarife pentru concesiunile de apa, diferentiate pe categorii de consumatori, vechile preturi nemaifiind convenabile.

Din 1925 se continua montarea de noi conducte, astfel ca in 1932 orasul Buzau avea o conducta de apa de peste 17 km, cu un debit de 200 litri/24 ore. Administrarea si exploatarea instalatiilor de alimentare cu apa a fost in grija primariei, iar din 11 octombrie 1938 a trecut in administrarea  intreprinderilor edilitare ale comunei Buzau, care se mai ocupau si de exploatarea altor servicii cum ar fi salubritatea, abatorul comunal sau incalzirea termica.

In timp, a purtat mai multe denumiri – Intreprinderea de Gospodarie Comunala, Intreprinderea de Gospodarie Oraseneasca, GOSCOM si, dupa 1989,  Regia Autonoma Municipala.

 

copil apa sDezvoltarea orasului a dus la cresterea necesarului de consum de la circa 1500 l/sec in 1975 la 3200 l/sec in 1985.  In ultimii ani, s-au inregistrat schimbari importante, care au dus la scaderea necesarului de apa pana la 2431 l/sec in 1995. Aceasta situatie s-a datorat cu precadere reducerii activitatilor industriale, in timp ce consumurile casnice au inregistrat o tendinta continua de crestere. Ca urmare, si structura consumului s-a modificat, industria detinand in prezent o pondere de numai 25%.

Necesarul de apa este asigurat prin organizarea a patru surse de alimentare din subteran si o statie de captare a apei din raul Buzau.  Reducerea resurselor de apa s-a datorat dezechilibrului produs intre utilizarea intensa si ritmul de refacere a stratului acvifer, mult mai redus.

In ultimii ani s-a constatat o crestere a adancimii panzei freatice si o scadere a debitului. In afara de consumurile mari, situatia a fost generata de cantitatea redusa de precipitatii inregistrata in mai multi ani consecutiv si de infiltrarile in raul Buzau. Sistemul de alimentare cu apa si canalizare a orasului, imbatranit si subdimensionat, avea nevoie  de investitii serioase cand a aparut oportunitatea accesarii fondurilor europene, la inceputul anilor 2000.

De la 1 ianuarie 2008,  infrastructura de apa-canal a municipiului Buzau  este administrata de S.C. Compania de Apa, iar la Buzau nu se mai pune problema nici a calitatii si nici a cantitatii livrate catre consumator.


Adaugati un comentariu


 

*