Fiecare spital județean de urgență va avea un centru pentru tratamentul AVC
La momentul actual funcționează doar 10 astfel de centre, însă de anul viitor vor fi date în folosință unități similare la nivelul tutoror spitalelor din țară.
Timp de o săptămână, la Eforie Nord, se desfășoară a VIII-a ediție a Cursului European de Neuroreabilitare – RoNeuro Brain Days și cea de-a –XIII-a manifestare a Şcolii Internaţionale de Vară de Neurologie. Evenimentele, organizate de Fundaţia Societăţii pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii și Societatea de Neurologie din România, au reunit, în perioada 29 iunie-5 iulie, academicieni, profesori, cercetători și medici neurologi (specialiști și rezidenți) din România și din lume, pentru a prezenta și analiza noutăţile ştiinţifice în domeniul neurologiei.
Prezentă la deschiderea evenimentului, ministrul Sănătății, Sorina Pintea a anunțat că la nivel național va funcționa, de la 1 ianuarie 2019, o rețea de centre specializate în tratamentul accidentului vascular cerebral (AVC), astfel încât, câte un astfel de centru va exista în spital județean de urgență din țară. „Deja avem 11 centre de stroke, dar pentru a le putea pune în funcțiune pe toate 41 pe care ni le dorim, medicii se vor pregăti la București, într-un centru de training. Vom aloca resurse pentru acest program național care sper eu că va începe să funcționeze din plin de la 1 ianuarie 2019”, a spus ministrul Pintea, menționând că știe că partea de neurologie afectează cel mai mult calitatea vieții unor pacienți după accidente vascular-cerebrale și alte diagnostice post-traumatice. Inițiativa inființării acestor centre vine în condițiile în care Neurologia constituie un domeniu încă insuficient dezvoltat în România, după cum a recunoscut ministrul.
În prezent, se pune la punct la un plan ce presupune o colaborare foarte strânsă între unitățile de primiri urgențe ale spitalelor și serviciile de Ambulanță și SMURD, astfel încât pacienții cu AVC sa ajungă în timp util la centrele specializate și să beneficieze de îngrijirile necesare în cel mult trei ore de la producerea accidentului.
Sorina Pintea a subliniat că are în vedere faptul că în AVC fiecare pas trebuie bine gândit, de la prezența pacientului în unitatea de primiri urgențe până la internarea lui în unitatea de stroke, apoi externarea și reabilitarea neurologică, iar finanțare trebuie făcută unde și cât este cazul, menționând că „pentru pacienții care vor începe să fie recuperați încă din partea de terapie intensivă – o parte din finațare va fi pe programele AP-uri (Acțiuni Prioritare), o parte din alte fonduri”.
Cu aceeași ocazie, secretarul de stat Cristian Grasu a declarat că toate cele 41 de spitale din țară beneficiază de infrastructura necesară înființării acestor centre, iar „tot ce ne mai trebuie este o repartizare bugetară pentru cheltuielile legate de medicamente şi de materiale sanitare necesare acestui program de combatere a efectelor accidentului vascular cerebral”. „Bolile neurologice şi, în special, accidentul vascular cerebral sunt în topul afecţiunilor care produc moarte sau dizabilităţi în România. În mod cert, vom câştiga ani de viţă, vom câştiga ani de viaţă de calitate şi în mod cert vom face economii importante pentru bugetul României, nu doar pentru bugetul Ministerul Sănătăţii” a mai precizat acesta.
Dr. Dafin Muresanu
În același context, preşedintele Fundaţiei Societăţii pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii, medicul Dafin Mureşanu, a atras atenția că vârsta la care poate apăea un AVC a scăzut semnificativ în ultimii 25 de ani, iar cea mai eficientă metodă de prevenire o constituie controalele medicale periodice. „Controlul ar trebui făcut oricum. De foarte multe ori nu avem mari semne, hipertensiunea arterială se dezvoltă, de exemplu, silenţios şi de multe ori, fiind prea ocupaţi, nici nu băgăm de seamă până când intervin nenorocirile. Ar trebui făcute aceste controale periodice care sunt foarte bune, mai multă perioadă dedicată unei introspecţii, să fim puţin mai meditativi, să ne mai oprim din vijelia vieţii, asta cred că ne-ar ajuta foarte mult. Sănătatea nu e un sport de masă, până la urmă. Salvarea este individuală, depinde în ce măsură fiecare reuşeşte să înţeleagă pericolul şi să încerce să se protejeze, să îşi modifice viaţa. Altfel – nicio şansă”, a declarat medicul neurolog, în cadrul evenimentului științific de la Eforie Nord, menționând că studiile arată că la nivel european, aproximativ un milion de cazuri de Accident Vasular Cerebral au loc anual, iar România este plasată, potrivit ultimelor statistici, în primele trei ţări europene în ceea ce priveşte incidenţa crescută a bolilor cerebrovasculare şi mortalitatea de cauză cerebrovasculară.
Profesorul Mureșan consideră că schimbările care au avut loc în ultimii ani în ceea ce privește modul de viață constituie cauza principală a scăderii vârstei la care se poate produce un AVC. „Numai prin viaţă mai bine controlată putem face acest lucru şi asta este foarte greu, pentru că, dacă observaţi, s-a schimbat întregul profil al existenţei. În ultimii 30 de ani, există atâtea schimbări socio-psihologice încât umanitatea nu a avut capacitatea să le absoarbă. Astăzi, când eşti în situaţia de a putea fi abordat instantaneu, când se doreşte un răspuns instantaneu, dinamica proceselor poate a crescut de 100 de ori. Toată această presiune enormă profesională, socială, psihologică, mentală, asupra fiinţei umane nu a putut fi absorbită. În timp, ai nevoie de mecanisme adaptative, societatea nu s-a preocupat decât de performanţă şi competiţie, ceea ce a dus la creşterea climatului de tensiune dintre oameni şi a dus la o perturbare profundă a însăşi esenţei vieţii noastre”, a mai declarat acesta.
La nivel mondial, AVC constituie a treia cauză a deceselor înregistrate, după bolile cardiovasculare şi cancer. Conform ultimei raportări a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, în întreaga lume au fost înregistrate peste 15 milioane de cazuri noi de AVC, aproximativ 5 milioane dintre aceşti pacienţi decedează, iar alte 5 milioane rămân cu diverse grade de dizabilitate permanentă.
Prevalența AVC în România este de 0,1% pentru grupa de vârstă sub 40 ani, de 1,8% pentru grupa de vârstă 40-55 ani, 4,3% pentru grupa de vârstă 55-70 ani şi 13,9% pentru persoanele de peste 70 de ani.
