Frauda de peste 9,4 milioane de lei in cadrul Programului national pentru diabet
Conform unui raport al Curtii de Conturi, in perioada 2012-2014 au fost eliberate retete pe numele mai multor pacienti decedati, iar pentru altii s-au emis prescriptii medicale, desi acestia erau internati si beneficiau de tratament adecvat in spital.
Un raport al Curtii de Conturi, facut in urma analizei datelor referitoare la Progranul National de Diabet Zaharat, raportate de 21 de case judetene de Asigurari de Sanatate, scoate la iveala o serie de nereguli grave, multe din ele chiar din sfera penalului. Peste 9,4 milioane de lei din banii alocati diabeticilor au fost cheltuiti in mod ilegal, sustin controlorii.
Inspectorii Curtii de Conturi au luat la puricat rapoartele de audit al performantei privind unele programe nationale de sanatate derulate in perioada 2012-2014, la Ministerul Sanatatii si la CNAS, cele mai grave nereguli fiind descoperite in cazul Programului pentru Diabet. Valoarea exacta a prejudiciului este de 9.424.000 de lei, bani care s-au scurs din fondurile alocate la nivel national tratamentului bolnavilor de diabet. Inspectorii au identificat si mijloacele prin care aceasta suma a fost cheltuita ilegal si au descoperit ca este vorba despre retete eliberate pentru pacienti decedati, prescriptii pentru pacienti aflati in spitale, internati, sau s-a facut decontarea unor servicii medicale care nu fuseserea efectuate in realitate.
Astfel, circa o treime din prejudiciu, mai precis 3.551.000 de lei, au fost deturnati prin validarea ilegala a unor prescriptii de medicamente emise contrar prevederilor legale, de catre medici fara specializarea sau competenta necesara, dar si prin validarea de catre CNAS, in perioada 1 ianuarie 2012 – 31 decembrie 2014, a mai multor eliberari de medicamente raportate de farmacii, pe numele unor pacienti care figurau ca fiind decedati.
Raportul Curtii de Conturi mai consemneaza ca in aceasi perioada, pe numele a 1.242 de pacienti diabetici inscrisi in programul national s-au eliberat retete in valoare de 452.000 de lei, care au fost si decontate, desi pacientii erau internati la momentul eliberarii prescriptiilor. Potrivit legii, pacientii aflati in spitalizare continua beneficiaza de serviciile medicale si tratamentul necesar in cadrul spitalului, fara a putea ca in aceeasi perioada sa beneficieze si de servicii medicale din ambulatoriu, care se finalizeaza prin emiterea unei prescriptii medicale. Nu se mentioneaza insa daca acelasi tratament s-a administrat pacientilor internati in aceeasi perioada sau daca acstia au fost nevoiti sa-si ridice nedicamentele din farmacii intrucat spitalele nu aveau medicamentelenecesare, asa cum se stie ca s-a intamplat in perioada verificata.
Alti 722.000 de lei au fost cheltuiti nejustificat, prin decontarea unor servicii de hemodializa, care nu au fost inregistrate si poate nici nu au fost efectuate, pentru ca pacientii nu figureaza in Registrul renal roman. Raportul Curtii de Conturi precizeaza in acest sens ca furnizorii de dializa privati prinsi in Programul national de supleere a functiei renale la bolnavii cu insuficienta renala cronica au raportat la CNAS servicii de hemodializa conventionala in cazul a 76 de pacienti, insa aceste servici nu au fost inregistrate in Raportul renal roman, asa cum prevede contractul incheat cu CNAS.
In sarcina Casei de Asigurari, Curtea de Conturi pune si faptul ca „nu a monitorizat si nu a controlat in totalitate modul de utilizare de catre casele de asigurari de sanatate teritoriale a fondurilor alocate pentru derularea programelor nationale de sanatate, respectiv modul de aplicare a dispozitiilor legale referitoare la angajarea, lichidarea, ordonantarea si plata cheltuielilor cu medicamentele in cadrul contractelor incheiate de casele de asigurari de sanatate cu furnizorii de servicii medicale si produse farmaceutice”, se subliniaza in raport.
In urma verificarilor s-a mai constatat si ca in perioada analizata, pacientii au suportat din propriile buzunare diferente de pret in valoare estimata de 31.425.000 de lei, desi ar fi trebuit sa beneficieze de tratament gratuit suta la suta. „Desi scopul programului a fost compensarea cu 100 la suta a medicamentelor specifice care se acorda in tratamentul bolnavilor de diabet zaharat, neanalizarea cauzelor care au determinat gradul foarte mic de utilizare a unor medicamente generice incluse in lista si utilizarea cu preponderenta in tratamentul bolnavilor inclusi in Programul national de diabet zaharat a versiunilor inovative a medicamentelor care au avut un pret de vanzare/decontare mai mare decat versiunile generice ale acestora a determinat costuri suplimentare atat pentru pacienti, cat si pentru bugetul Fondului National Unic de Asigurari Sociale de Sanatate”, mai sustin inspectorii Curtii de Conturi.
In privinta auditului performantelor programelor de santate derulate intre 2012 si 2014, raportul arata ca „desi gradul de utilizare a creditelor bugetare a fost situat intre 95 si 100 la suta, nu in toate cazurile fundamentarea bugetului si repartizarea fondurilor pentru aceste programe de sanatate s-a efectuat echitabil, astfel ca unele unitati sanitare au achizitionat medicamente si materiale sanitare peste necesarul real, ceea ce a condus la o imobilizare nejustificata de fonduri publice”.
