Grupurile cele mai vulnerabile, ignorate în campaniile de combatere a hepatitei C
Fenomenul se manifestă la nivel european și a fost semnalat de o organizație internațională, în urma unui sondaj efectuat în 23 de state din zona mediteraneană.
În contextul Zilei Mondiale de Luptă Împotriva Hepatitelor, care a fost marcată pe 28 iulie, Asociaţia Europeană a Pacienţilor cu Afecţiuni ale Ficatului (ELPA) a dat publicității rezultatele studiului HEP-Core, pe care îl realizează din 2016 la nivelul pacienților din Europa. Anul acesta, studiul a avut ca obiect evaluarea oportunităţilor de eliminare a hepatitei C la nivel naţional, în cadrul unor populaţii bine definite. Cercetarea face o evaluare a politicilor naţionale adresate hepatitei virale C în Europa, pentru cercetarea din acest an fiind alese 25 de grupuri de pacienți din tot atâtea țări din zona Bazinului Mediteranean, care au răspuns întrebărilor adresate de reprezentanții ELPA.
După cum reiese din rezultatele făcute publice la începutul acestei săptămâni, doar 14 din cele 25 de țări care au făcut obiectul studiului, adică 56%, au o strategie națională privind hepatitele virale, iar la nivel global, doar 12 țări sunt pe cale să elimine hepatita, printre acestea numărându-se și 6 dintre cele care au făcut obiectul studiului: Egipt, Franţa, Italia, Olanda, Spania şi Marea Britanie.
Studiul a mai identificat faptul că, la nivelul multor țări există încă lacune sistematice în ceea ce privește activitatea de combatere a hepatitei C, fiind ignorate, tocmai acele grupuri de populație care sunt expuse celui mai ridicat grad de risc, în cazul în care aceste grupuri sunt mai dificil de atins, în afara căilor de acțiune deja existente. „Spre exemplu, hepatita la nivelul lucrătorilor din domeniul asistenţei medicale reprezintă o preocupare majoră, totuşi, stigmatizarea şi teama de a-şi pierde locul de muncă reprezintă unele dintre barierele care împiedică accesul acestei populaţii cruciale la testare şi îngrijire”, se arată în raportul publicat de ELPA.
Totodată, s-a stabilit că populaţiile aflate la risc ridicat sunt subiectul unor acţiuni disproporţionate. Cu toate acestea, cei care sunt deja incluşi în servicii de asistenţă medicală, cum ar fi pacienţii hemodializaţi şi cei cu hemofilie, precum şi donatorii şi beneficiarii de transplant, au cele mai mari șanse de a fi luaţi în îngrijire.
În cursul studiului, respondenților din cele 25 de grupuri de pacienți selectate li s-a cerut să precizeze care dintre populaţiile vizate ar fi cel mai uşor şi cel mai greu de ţintit în contextul ţării lor. Astfel, în ceea ce priveşte segmentul cel mai uşor de ţintit, cele mai multe grupuri au selectat donatorii de sânge (40%) şi pacienţii hemodializaţi (40%), urmați de pacienţii cu hemofilie (36%), în special datorită protocoalelor de screening existente.
Cel mai dificil de identificat şi tratat, din perspectiva grupurilor de pacienţi, au fost indicate persoanele care utilizează droguri injectabile (PWID), care nu sunt incluse în programele de reducere a riscurilor (68%) şi persoanele fără adăpost (52%). „Rezultatele studiului arată că persoanele care folosesc droguri injectabile sunt incluse în mod activ în cadrul serviciilor aferente în 16 dintre ţările studiate. Cu toate acestea, acest lucru este posibil numai dacă sunt parte a unor programe de reducere a riscurilor, cum ar fi programele privind distribuirea deseringi şi terapia de substituţie a opiaceelor. Actualii sau foştii utilizatori de droguri injectabile care nu sunt incluşi în programele de reducere a riscurilor sunt raportaţi ca fiind luaţi în considerare pentru acţiuni specifice în şase ţări, pentru PWID activi, şi în numai două ţări pentru foştii PWID”, mai susțin autorii studiului.
