Hipertenisunea afecteaza o treime din populatia globului

O persoana din trei sufera de hipertensiune arteriala (HTA). Boala este considerata responsabila de aproape jumatate dintre decesele survenite in urma unei crize cardiace sau a unui accident vascular cerebral, conform Statisticilor Sanitare Mondiale 2012, publicate miercuri de Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS), anunta Agerpres.

„Acest raport este o noua dovada a cresterii spectaculoase a afectiunilor ce declanseaza cardiopatii si alte boli cronice, in special in tarile cu venituri scazute sau intermediare”, a declarat dr. Margaret Chan, directorul general al OMS.

In medie, o persoana din 10 sufera de diabet, care lasat netratat, poate provoca boli cardiovasculare, orbire sau o insuficienta renala.

Hipertensiunea arteriala reprezinta o crestere a valorilor tensiunii arteriale peste limita normala, bazata pe media intre cel putin 2 determinari realizate in doua sau mai multe vizite dupa screeningul initial.

 

Clasificarea HTA

Potrivit  Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS), hipertensiunea se poate clasifica dupa criteriul etiologic, in esentiala (primara), de cauza necunoscuta si HTA secundara cu o multitudine de cauze. Dupa criteriul cantitativ, OMS considera ca valoarea sistolica, respectiv diastolica  optima a HTA, fara riscuri cardiovasculare,  este  < 120/80mmHg. Pentru HTA normala, OMS a stabilit valoarea sistolica intre 120 si 129, iar pe cea diastolica, intre 80 si 84.

Putem vorbi despre o valoare inalta a HTA sistolica daca aceasta este cuprinsa intre 130 si 139, respectiv diastolica situata intre 85 si 89.

„In momentul in care valoarea sistolica se afla intre 140 si 159 mmHg, iar cea diastolica intre 90 si 99, putem vorbi deja despre HTA de gradul I (usoara) si trebuie sa devenim prevazatori”, spune dr. Nicoleta Sava, medic primar cardiolog in cadrul Spitalului Judetean de Urgenta Buzau.

Medicul atrage atentia ca „in cazul unei HTA cu valoare sistolica de 160-179 de unitati, respectiv, o valoare diastolica de 100-109, vorbim deja despre HTA de gradul II (moderata) si este deja obligatorie consultarea unui medic specialist, pentru ca daca se ajunge la valori  ≥180 (pentru HTA sistolica) si ≥110 (pentru HTA diastolica) vorbim deja despre o afectiune severa, cand se impune internarea pacientului si efectuarea unei serii de investigatii suplimentare, pe baza carora se va stabili o schema de tratament adecvata”.

 

Evolutia HTA

Tot potrivit criteriilor OMS, se poate vorbi despre o sistematizare stadiala a evolutiei HTA esentiala.  „Vorbim astfel despre stadiul I atunci cand  presiunea sanguina este crescuta, dar nu sunt semne de alterare organica a aparatului cardio-vascular. La stadiul II avem deja o presiune arteriala crescuta cu hipertrofie cardio-vasculara, dar fara alte semne de leziuni organice. In stadiul al III-lea avem de-a face si cu leziuni de organ. In functie de ritmul in care evolueaza boala si dupa caracterul leziunilor la care se ajunge, putem deosebi doua tipuri de HTA, respectiv, benigna – cu evolutie lent progresiva si leziuni de arterioscleroza, sau maligna – daca are o evolutie accelerata, de scurta durata, cu leziuni de arteriolonecroza acuta”, mai spune medicul cardiolog buzoian.

Dr. Nicoleta Sava atrage insa atentia asupra faptului ca „cei mai multi dintre pacienti hipertensivi nu au simptome specifice ce pot fi atribuite cresterii tensiunii arteriale si sunt identificati numai in timpul examenului fizic”.

Simptomele care pot aparea sunt atribuite tensiunii arteriale crescute insasi, bolii vasculare hipertensive sau bolii de fond, daca aceasta exista.

 

Evaluare si diagnostic

Exista mai multi factori de risc de care medicul cardiolog va tine sema in diagnosticarea unei afectiuni cardiovasculare. Istoricul familial de HTA, cresterile  intermitente ale TA in trecut si afectiunile sau tratamentele anterioare efectuate de pacient sunt primii indicatori pe care medicul ii ia in calcul la evaluarea pacientului. „Intre factorii de risc ce pot influenta HTA avem in vedere fumatul, existenta diabetului zaharat, dislipidemia, istoricul familial (decese premature din cauze cardiovasculare) si stilul de viata al pacientului (dieta, activitatea fizica, profesia, statutul familial, nivelul de educatie). Examenul clinic si investigatiile de laborator contribuie la stabilirea diagnosticului, respectiv, a terapiei pe care medicul o va stabili pentru fiecare pacient in parte”, explica dr. Nicoleta Sava.

Medicul insista asupra necesitatii respectarii conduitei terapeutice stabilite de specialist pentru fiecare pacient in parte, de aceasta depinzand in cea mai mare masura stoparea evolutiei bolii si evitarea unor complicatii.

 

Terapie

Potrivit medicilor cardiologi, tratamentul hipertensiunii are ca scop principal scaderea mortalitatii si imbolnavirii din cauze cardiovasculare si renale, iar tensiunea arteriala trebuie sa atinga valorile tinta de 140/90 mmHg pentru populatia generala si, respectiv, 130/80 mmHg pentru bolnavii cu diabet sau boli renale. „O componenta majora a tratamentului HTA o constituie modificarea stilului de viata, la care se adauga, la nevoie, tratamentul farmacologic. Acesta din urma poate contine unul sau mai multe medicamente, in functie de valorile TA si bolile asociate”, mai spune dr. Sava.

Hipertensiunea arteriala este o boala cronica nevindecabila si trebuie tratata toata viata (necesita administrarea zilnica a tratamentului medicamentos in cazul in care acesta este instituit). In cele mai multe cazuri hipertensiunea este tratata nespecific, ceea ce determina un mare numar de efecte secundare minore si o rata relativ inalta de noncomplianta (nu raspunde la tratament).