Indiferenta si incompetenta crasa la Ministerul Sanatatii

500 de milioane de euro din fonduri nerambursabile au pierdut, in perioada 2011-2015, cei 8 ministri care s-au perindat la conducere, iar Romania are unul dintre cele mai slabe si mai dezechilibrate sisteme de Sanatate din lume, se arata intr-un raport al Curtii de Conturi.

 

Curtea de Conturi a verificat modul in care au fost folosite sumele alocate sectorului sanitar din Romania, in perioada 2011-2015. „Concluziile raportului, aferente obiectivelor propuse, s-au formulat in urma analizarii rezultatelor misiunii de audit al performantei privind dezvoltarea infrastructurii in sanatate la nivel national, regional si local in vederea cresterii accesibilitatii la serviciile de sanatate”, in perioada analizata, se mentioneaza in sinteza prezentata de Curtea de Conturi.

Aflam astfel ca sistemul de Sanatate din Romania s-a numarat printre cele mai slab finantate din intreaga lume si stam atat de prost la capitolul investitii, incat am fost devansati chiar de tari considerate mult mai putin dezvoltate, precum Surinam, Cambodgia, Belarus sau Albania. La nivelul Uniunii Europene, din care Romania face parte de zece ani, tara noastra ocupa ultimul loc la investitiile in sanatate.

Paradoxul descoperit de inspectorii financiari este insa ca aceasta situatie nu se datoreaza lipsei banilor, ci mai ales incompetentei si nepasarii celor care au fost si sunt inca insarcinati sa gestioneze eficient sumele alocate acestui sector. Inspectorii Curtii de Conturi au descoperit ca, in cei cinci ani pentru care s-a facut auditul financiar, Ministerul Sanatatii a pierdut peste 2,016 miliarde lei din fonduri nerambursabile.

 

In perioada analizata, Ministerul Sanatatii a alocat, prin transferul de fonduri din bugetul de stat si din venituri proprii, pentru dezvoltarea infrastructurii in sanatate, respectiv pentru achizitia de aparatura medicala, consolidari, modernizari si pentru reparatii capitale, aproximativ 5.071.000 lei pentru fiecare dintre cele 375 spitale publice existente.

Potrivit inspectorilor financiari, gradul de finantare a investitiilor a fost cu mult sub cel solicitat de catre unitatile sanitare, intrucat „fata de o medie a solicitarilor unitatilor sanitare (raportate in programul de investitii) in suma de 4.358 milione lei, in perioada 2011-2015 au fost realizate plati pentru investitii (transferuri de capital si cheltuieli de capital), in suma de 1.719 milioane lei, respectiv un procent de numai 39,4%”. Cea mai mare pondere a investitiilor (51%) se inregistreaza in regiunea Bucuresti-Ilfov, unde s-au alocat 17.848 mii lei pentru fiecare din cele 54 spitale de stat existente, in timp ce la polul opus se situeaza regiunea Sud-Vest Oltenia, spitalele de aici primind doar 3% din totalul fondurilor alocate in perioada 2011-2015.

Lipsa de interes fata de cererile venite din partea spitalelor care, coroborata cu incompetenta in gestionarea banilor si lipsa controalelor privind modul de utilizare de catre spitale a sumelor solicitate fac ca la momentul actual, suma alocata in medie pentru dezvoltarea infrastructurii in sanatate sa fie de aproximativ 95 de lei pe locuitor, o suma foarte mica, in comparatie cu necesitatile imediate ale infrastructurii din Sanatate.

 

De asemenea, MS a mentinut in soldul contului de disponibil aferent veniturilor proprii in medie/an (2011-2015) suma de 180 milioane lei, suma care ar fi putut fi alocata pentru finantarea investitiilor in sistemul de sanatate potrivit prevederilor Legii nr. 95/2006, actualizata.

S-a ajuns astfel in situatia ca, la finele anului 2015, disponibilul bugetar nealocat in Sanatate sa fie de 522 de milioane de lei, bani carora responsabilii din sanatate nu au reusit sa le gaseasca o destinatie, desi nevoile din sistem sunt nenumarate. In raportul Curtii de Conturi se mentioneaza ca acesti bani ar fi ajuns pentru achizitia a 72 de aparate de diagnostic prin imagistica medicala, la un pret mediu de 7,2 milioane de lei – pretul mediu de achizitie realizat la nivelul unitatilor sanitare. Aceste aparate puteau intra in dotarea a tot atatea spitale, in conditiile in care, se stie, in multe dintre ele, astfel de aparate sunt de mult depasite fizic si moral, ca uzura. Cu toate acestea, incompetenta celor care au gestionat sistemul de Sanatate a facut ca banii sa ramana necheltuiti pana la sfarsitul anului si au fost returnati.

 

Inspectorii Curtii de Conturi arata ca Datele Comisiei Nationale pentru Controlul Activitatilor Nucleare (CNCAN) arata ca majoritatea aparatelor de radioterapie au primit aprobarea de functionare la inceputul anilor 2000, iar cele mai multe aparate de radioterapie functioneaza in Bucuresti (Spitalul Coltea, Institutul Oncologic, Spitalul Militar „Carol Davila”, Spitalul Elias, Spitalul Bagdasar-Arseni si Centrul de cercetari Stiintifice Medico-Militare) unde cel mai vechi dateaza din anul 1998, iar cel mai nou din anul 2013. „In concluzie, pentru bolnavii care au nevoie de radioterapie si nu sunt din capitala sau din marile orase, accesul la un astfel de tratament este dificil datorita distantelor si timpilor de asteptare mai mari care implicit conduc la costuri ridicate”, se mentioneaza in raportul amintit.

Curtea de conturi subliniaza faptul ca desi Romania a ratificat inca din anul 2014 un acord de imprumut cu Banca Mondiala in valoare de 250 milioane de euro strict pentru programul oncologic si pentru radioterapie, Ministerul Sanatatii nu a utilizat fonduri, in conditiile in care cu aparatele de radioterapie existente nu se poate asigura un tratament adecvat pentru toti bolnavii diagnosticati anual cu o forma de cancer. Iar asta, in conditiile in care „Romania se situeaza pe unul dintre ultimele locuri in ceea ce priveste dotarea cu echipamente de imagistica medicala, echipamente medicale, cat si dotarea cu echipamente medicale de tratare a cancerului prin radioterapie”.

 

In aceeasi perioada au fost accesate fonduri din imprumuturi de la BEI si BIRD din care in perioada 2011-2015, au fost efectuate trageri efective in suma de 37 milioane euro, reprezentand echivalentul sumei de 165 milioane lei, aproximativ egal cu media anuala a disponibilului neutilizat.

„Astfel, in timp ce MS nu a utilizat sumele disponibile existente in cont, pentru care a incasat o dobanda de doar 1,6 milioane lei, statul roman a platit prin Ministerul de Finante, pentru serviciul datoriei publice externe aferente celor doua imprumuturi, dobanzi in valoare de 7,8 milioane euro (7,6 milioane euro sub forma de dobanda si respectiv 0,2 milioane euro comisioane de angajament), respectiv 35 milioane lei in echivalent”, se subliniaza in raportul Curtii de Conturi.

Ministrii care s-au perindat la conducerea Sanatatii in perioada 2011-2015 si care, potrivit legii, ar trebui sa raspunda, desigur, fiecare pentru perioada gestionata, pentru situatia dezastruoasa constatata de Curtea de Conturi si pentru starea jalnica in care se afla sistemul de sanatate din Romania sunt: Cseke Attila (23 decembrie 2009 – 4 august 2011), Ladislau Ritli (17 august 2011 – 27 aprilie 2012), Vasile Cepoi (7 mai – 1 octombrie 2012), Raed Arafat (interimar: 1 – 2 octombrie 2012; ministru desemnat 7 noiembrie – 21 decembrie 2012), Victor Ponta (interimar – 2 octombrie – 7 noiembrie 2012), Eugen Nicolaescu (21 decembrie 2012 – 25 februarie 2014), Nicolae Banicioiu (interimar intre 26 februarie – 4 martie 2014 si ministru plin 5 martie 2014 – 16 noiembrie 2015), Patriciu Achimas Cadariu (17 noiembrie – 31 decembrie 2015).