Infectia determinata de Clostridium difficile – riscuri, preventie, tratament

In scopul reducerii cat mai mult cu putinta a riscului contractarii acestei bacterii, Ministerul Sanatatii a demarat o campanie de informare pe intelesul tuturor.

 

In ultimul timp, discutiile despre infectiile intraspitalicesti si riscurile pe care acestea le presupun au avut o pondere insemnata in spatiul public. SanatateaBuzoiana.ro v-a informat deja despre cauzele, riscurile si modalitatile de preventie a bacteriei Clostridium difficile, cu ajutotul unor specialisti de renume international, cum este chirurgul Marius Anastasiu, care a prezentat mai multe lucrari stiintifice referitoare la acest subiect, la congrese europene, dar si cu ajutorul specialistilor Directiei de Sanatate Publica Buzau, dr. Carmen Scantei – epidemiologul sef al institutiei si dr. Ioan Dragusin – sef Departament Educatie pentru Sanatate.

Ministerul Sanatatii a sintetizat a transmis la randul sau, printr-un comunicat de presa, cele mai relevante informatii despre bacteria Clostridium difficile si infectiile determinate de aceasta, astfel incat populatia sa fie informata, iar riscul expunerii sa se poata reduce cat mai mult cu putinta.

 

Despre manifestarile, riscul de contagiune, tratamentul adecvat si recomandarile referitoare la ceea ce  trebuie evitat neaparat pentru a reduce riscul infectarii cu Clostridium difficile (ICD) vom afla, pe intelesul tuturor, de la specialistii Ministerului Sanatatii, in cele ce urmeaza.

Clostridium difficile este o bacterie care se intalneste in intestinul a 1-3% din populatia adulta, dar trebuie stiut ca la cea mai mare parte a acestor persoane nu se produc manifestari clinice, deoarece existenta florei intestinale obisnuite reuseste sa impiedice multiplicarea.

„Totusi, in situatii in care aceasta flora intestinala normala se reduce numeric (cel mai adesea dupa administrare de antibiotice), Clostridium difficile are conditii favorabile sa se multiplice si sa elibereze toxine ce afecteaza colonul cauzand simptomatologia ICD. Clostridium difficile poate rezista timp de saptamani in mediul inconjurator sub forma de spori (bacterii cu un invelis special, foarte rezistent), iar odata luati pe maini si apoi ingerati sporii va vor coloniza intestinul”, atrag atentia specialistii MS, prin comunicatul de presa amintit.

 

ICD se manifesta prin diaree cu scaune lichidiene (uneori cu mucus si sange), extrem de mirositoare, la care se pot asocia febra, dureri abdominale, greata, inapetenta (foarte rar varsaturi).

„Cele mai multe cazuri evolueaza favorabil, insa exista si situatii de afectare severa a colonului, cand se poate ajunge la incetarea tranzitului intestinal (ileus) cu meteorism abdominal important, soc, insuficienta renala, degradarea functiilor altor organe implicand un risc vital pentru pacient. Este probabil sa aveti ICD cand manifestarile descrise sunt asociate uneia dintre urmatoarele situatii: urmati sau ati urmat de curand un tratament antibiotic (in ultimele 2-3 luni), ati fost spitalizat sau institutionalizat (spre exemplu centru de recuperare, camin pentru persoane varstnice), aveti peste 65 de ani, ati fost operat recent la nivelul intestinului, aveti un tratament cu medicamente imunosupresoare (de ex: citostatice), aveti boli severe, ceilalti membri ai familiei nu au sindrom diareic”, explica specialistii MS.

 

ATENTIE! Abuzul de antibiotice si tratarea „dupa ureche” creste riscul de a avea ICD. Se recomanda, de aceea, sa se administreze antibiotic doar atunci cand acesta este justificat si prescris de un medic. Insistenta de a vi se prescrie sau  de a obtine antibiotice fara prescriptie din farmacii nu face decat sa creasca rezistenta la antibiotice si riscul infectarii cu Clorstridium difficile.

 „Clostridium difficile rezista mult timp pe mainile pacientului atat timp cat nu sunt bine spalate cu apa si sapun. De asemenea, bacteria poate rezista pe obiectele din jurul pacientului, pe echipamente medicale atat timp cat nu sunt dezinfectate cu substante care contin clor sau care elibereaza oxigen. Solutiile alcoolice pentru igienizarea rapida a mainilor NU distrug Clostridium difficile. Pentru a preveni aparitia altor cazuri de ICD, pacientul, membrii familiei, vizitatorii sai si personalul medical care il ingrijeste trebuie sa isi spele mainile la iesirea din camera pacientului”, se arata in comunicatul MS, in care se mentioneaza ca unele laboratoare au posibilitatea de a evidentia in scaunul diareic toxinele Clostridium difficile (sau alte teste echivalente).

 

Pentru a reduce riscul de contagiune pentru membrii familiei in cazul in care o persoana cu ICD este ingrijita la domiciliu, se recomanda spalarea mainilor cu sapun si cu apa calda dupa fiecare utilizare a toaletei si inainte de mese, o igiena personala stricta (nu se folosesc in comun prosoapele), iar daca este posibil se va folosi o alta toaleta decat cea utilizata de ceilalti membri ai familiei sau toaleta comuna se va dezinfecta dupa fiecare folosire, cu substante ce contin clor. Hainele se vor spala cu apa fierbinte, separat de cele ale restului familiei, iar rudele, la randul lor, trebuie sa isi spele mainile cu apa si sapun dupa fiecare contact cu persoana bolnava. In cazul in care se folosesc scutece de protectie, acestea trebuie colectate separat de restul deseurilor menajere si inactivate in mod particular.

Daca scaunele diareice apar in timpul internarii este foarte important sa se informeze personalul medical. Pacientul va fi mutat intr-o camera singur sau cu alti pacienti cu ICD, cu grup sanitar si chiuveta proprii. Este necesara spalarea riguroasa a mainilor dupa utilizarea toaletei si inainte de mese, iar de cate ori va fi nevoie, va solicita ajutorul personalului medical, care la randul sau va purta manusi, halate de protectie si isi va spala mainile dupa efectuarea  manoperelor de ingrijire necesare.

 

La randul lor, vizitatorii trebuie sa aplice aceleasi reguli ca si personalul medical: echipament de protectie, nu se aseaza pe patul pacientului, nu utilizeaza toaletele pacientilor, OBLIGATORIU spalarea mainilor cu apa si sapun la plecare. In cazul in care exista riscul ca un potential vizitator sa aiba unul dintre factorii care cresc riscul de a face ICD (de ex – cat timp acestia urmeaza tratament cu antibiotice), este indicat sa evite venirea in spital.

Se considera ca dupa 48-72 de ore de la normalizarea tranzitului intestinal riscul se reduce foarte mult si se pot intrerupe izolarea si masurile de precautie descrise. Riscul reapare insa in cazul recidivei ICD.

„In cazurile in care ICD a fost declansata de administrarea de antibiotic, aceasta se va intrerupe ori de cate ori este posibil. Se administreaza pe cale orala un antibiotic activ asupra Clostridium difficile (metronidazol sau vancomicina). Hidratare corecta pentru a compensa pierderile cauzate de diaree si de febra. In foarte rare cazuri cu evolutie severa (aprox 1-2% din totalul ICD) este necesara o interventie chirurgicala pentru a se indeparta portiunea de intestin afectata; aceasta interventie poate dubla sansele de supravietuire pentru pacientii cu forme severe de ICD”, mai spun specialistii MS.

 

Investigatiile/interventiile la care o persoana este programata nu vor fi amanate din cauza ICD, in general, cu conditia ca personalul medical sa ia masurile necesare pentru a evita raspandirea Clostridium difficile, acestea fiind amanate numai in cazul in care exista o forma severa de ICD.

Se recomanda ramanerea in spital pana cand diareea se remite, iar starea generala se imbunatateste. Uneori medicul va va prescrie continuarea tratamentului la domiciliu.

Dupa vindecare, simptomele pot sa reapara la aproximativ 25-30% dintre pacienti, intr-un interval de 1-12 saptamani. Daca aceasta situatie survine se recomanda solicitarea rapida a unui consult medical, in cadrul caruia pacientul ii va aminiti medicului ca a avut de curand ICD.

De asemenea, daca apare o alta infectie care necesita tratament antibiotic, pacientul trebuie sa-i spuna medicului ca a avut de curand ICD, pentru ca acesta sa aleaga acele antibiotice care nu cresc semnificativ riscul de recidiva.