Judecatorii resping o parte din acuzațiile procurorilor în cazul medicului Mihai Lucan

Aceștia au făcut publică motivația deciziei de punere a medicului sub control judiciar, precizând că anchetatorii nu au adus suficiente probe în privința unor capete de acuzare.

Vlad Voiculescu

Audierile în cazul medicului Mihai Lucan continuă și saptămâna aceasta. Până acum, actualul ministru al Sănătății și predecesorul său au răspuns solicitării produroriilor DIICOT și au dat declarații. În timp ce Florian Bodog a mers la DIICOT săptămâna trecută, după lasarea întunericului, păstrând o discreție totală asupra întâlnirii cu anchetatorii, Vlad Voiculescu s-a prezentat zilele trecute la sediul aceleiași instituții „la lumina zilei”, făcând și declarații publice, după ce a fost audiat ca martor de către anchetatori. „A existat un interes foarte clar al unor oameni care se ocupă cu transplantul, să nu existe reguli. Ceea ce s-a întâmplat în ultimii ani a fost că şi acele puţine reguli au fost încălcate. Domnul Bodog face parte din Ministerul Sănătăţii de mulţi ani, el a facut parte din echipa de control la ANT. Dacă mă întrebaţi dacă domnul Lucan se bucură de o oarecare protecţie, atunci, cu siguranţă da. Controalele au arătat mereu aceleaşi lucruri. Că sunt nereguli în alocarea organelor şi că există nereguli în ceea ce priveşte alocarea banilor. În raportul controlului din 2011, reiese clar că nu a fost nicio evidenţă a alocării banilor sau a celor care au făcut transplat. Unde s-au dus organele, de la cine au venit? Vă imaginaţi de ce a fost nevoie ca atâţia ani să nu se atingă nimeni nici de Lucan, nici de ANT. Dacă nu există reguli, nimeni nu te poate acuza de nimic şi faci ce te duce capul. Erau câţiva oameni care aveau puterea în transplant, domnul Lucan fiind întâi-stătător. Informaţiile pe care le avea Lucan din Ministerul Sănătăţii depăşeau informaţiile pe care le aveau procurorii sau înainte ca să ajungă la mine”, a declarat fostul ministru Voiculescu.

Totodată, judecătorii au făcut publică motivația respingerii cererii procurorilor privind arestarea preventivă a medicului și a deciziei de punere a acestuia sub control judiciar. Astfel judecătorul de drepturi și libertăți de la Tribunalul București, care a luat această decizie, susține că o parte din acuzațiile aduse medicului Lucan nu sunt susținute cu probe suficiente. Judecătorul de drepturi și libertăți precizează însă că alte acuzații aduse medicului Mihai Lucan se verifică, la fel și faptul că acesta „a contactat persoane din cercul de cunoscuţi, cu un statut social, economic, profesional ori politic ridicat, cu conexiuni la vârful societăţii, pentru a procura sprijin în obţinerea de date şi informaţii de care să profite în ancheta penală”.

Una dintre cele mai importante acuzații despre care magistrații spun că nu se susține este cea legată de aparatul aparținând Institutului Clinic de Urologie şi Transplant Renal Cluj, care ar fi fost preluat de medicul Mihai Lucan la clinica sa privată. Judecătorul precizează în acest sens că aparatul respectiv fusese de fapt donat medicului, iar probele aduse de procurorii DIICOT nu sunt suficiente pentru a dovedi ca Mihai Lucan își însușise dispozitivul aflat în dotarea institutuluiu pe care îl conducea, pentru a-l utiliza în clinica sa privată.

Totodată, în motivarea deciziei se arată că medicul a dat o declarație la DIICOT, în care a explicat că aparatul respectiv îi aparţine, însă procurorul nu a luat-o în seamă. Mai mult, Mihai Lucan ar fi prezentat și documente care atestă că aparatul îi aparținea, fiindu-i donat în anul 2006, însă probele prezentate de acesta nu au fost luate în considerare de anchetatori. „În opinia judecătorului de drepturi şi libertăţi, se induce ideea că acest aparat era mutat ilegal la clinica privată, laolaltă cu consumabilele de care avea nevoie pentru a funcţiona, dar nu se demonstrează cum s-a întâmplat acest lucru. De reţinut că, atât în declaraţia dată în faţa procurorului de caz, cât şi în declaraţia dată în faţa judecătorului de drepturi şi libertăţi, inculpatul a arătat că  a cumpărat pentru procedurile din cadrul clinicii Lukmed consumabilele care au un preţ foarte mare şi că nu s-au folosit consumabilele achiziţionate de ICUTR şi în procedurile medicale efectuate în clinica privată cu acest aparat, ba chiar că a existat şi un grant care a asigurat din alte surse – evident decât cele ale institutului de stat –  plata acelor pentru crioterapie”, se mai arată în motivația instanței.

ICUTR Cluj

În schimb, acuzaţia de folosire a resurselor financiare, materiale şi umane ale laboratorului de analize din cadrul ICUTR, pentru efectuarea determinărilor anatomo-patologice în beneficiul clinicii Lukmed aparţinând familiei medicului Mihai Lucan, fără a se achita contravaloarea serviciilor medicale prestate, constând în analizele medicale, instanța a constatat că aceasta se verifică integral. „În condiţiile în care, între cele două entităţi medicale, cea de stat, pe de o parte, şi cea privată, pe de altă parte, nu a existat niciun contract pentru prestarea acestui tip de servicii medicale, dar asemenea servicii medicale au fost prestate de prima în folosul celei de-a doua, se constată că, practic, resursele financiare, materiale şi umane utilizate nu au fost acoperite de beneficiară, rămânând să atârne în coşul cheltuielilor prestatoarei. O atare situaţie se circumscrie noţiunii de delapidare, în modalitatea însuşirii, folosirii sau traficării, după cum acestea erau consumabile sau nu, erau scoase din incinta posesorului de drept sau nu”, se menţionează în motivarea instanței.

In privința acuzaţiilor DIICOT de diminuare a cuantumului cheltuielilor reale ocazionate de serviciile medicale de specialitate pe care le presupunea internarea pre şi post operatorie în cadrul ICUTR Cluj-Napoca a pacienţilor asupra cărora au fost efectuate intervenţii chirurgicale în cadrul clinicii private Lukmed, cu referire exclusiv la serviciile de spitalizare, activitate ce presupune asigurarea cazării efective a pacientului în condiţiile asigurării asistenţei medicale calificate, judecătorul a reţinut că aceasta se verifică parţial.