Lenea si oamenii inteligenti

O noua cercetare pare sa dovedeasca valabilitatea teoriei conform careia lenea este o caracteristica a oamenilor care au o inteligenta peste medie.

Inteligenta, postia, lenea si harnicia sunt, probabil, cele mai contoversate atribute umane, analizate de lumea academica si de filozofi, dar si cele mai prezente in proverbe, maxime, cugetari si bancurile transmise oral, din generatie in generatie. De obicei, inteligenta si harnicia sunt laudate, pe cand lenea si prostia sunt criticate si ridiculizate.

 Iata insa ca exista si altfel de interpretari date acestor trasaturi umane. Un studiu realizat de oamenii de stiinta americani sustine ca lenea este atributul oamenilor inteligenti. Potrivit acestui studiu, citat de The Independent, oamenii cu un IQ ridicat se plictisesc mai greu si de aceea petrec mai mult timp adanciti in propriile ganduri. De partea opusa intalnim oamenii activi, mult mai angrenati in activitatile fizice, care simt nevoia sa isi stimuleze mintea cu factori externi sau sa evadeze din gandurile lor pentru ca se plictisesc foarte repede.

Pentru sustinerea acestei teorii, cercetatorii de la Florida Gulf Coast University au dat un test clasic unui grup de studenti, care au fost rugati, in cadrul unui chestionar, sa acorde punctaje pentru afirmatii de genul „Imi plac sarcinile care presupun ca eu sa gasesc solutii pentru diferite probleme” sau „Gandesc atat de adanc pe cat este nevoie”.

Cercetatorii au ales apoi 30 de studenti inclinati gandirii profunde si 30 de studenti ale caror rezultate au relevat o fire dedicata activitatii fizice. In urmatoarele sapte zile, toti cei selectati au purtat o bratara care le-a masurat pasii, miscarile si nivelul de activitate fizica in general, astfel ca oamenii de stiinta au obtinut date clare cu privire la cat de activi fizic sunt acestia.

Rezultatele au aratat ca grupul „ganditorilor” a fost cu mult mai putin activ decat celalalt grup.

Larry Wall, inventatorul limbajului de programare Perl, sustine, spre exemplu, ca lenea este prima virtute a unui programator, pentru ca acesta, vrand sa-si faca viata mai usoara, va cauta mijloace de automatizare a oricarui proces, printr-o buna documentare a programelor sale.

In concluzie, stilul de viata sedentar poate fi asociat persoanelor cu un coeficient de inteligenta mai ridicat, care isi dedica timpul gandirii, cautarii de raspunsuri si de solutii.

Considerata, de obicei, un defect, lenea asociata cu inteligenta poate fi una dintre cele mai apreciate calitati ale unui lider. Desi la prima vedere „inteligent si harnic” pare combinatia ideala, Adolf von Hammerstein-Equord, comandantul suprem al armatei Germaniei inainte de cel de-al Doilea Razboi Mondial, in pozitia de executanti cu putere de decizie moderata (middle managementul de astazi) si-a ales generalii, pe motiv ca acestia sunt foarte muncitori si executa ordinele cu usurinta. Potrivit teoriei generalului, confirmata  ulterior in multe domenii care au dus la progresul omenirii, oamenii isteti si lenesi sunt cei mai buni pentru luarea de decizii dificile. Aceasta, din dorinta lor de a rezolva in permanenta lucrurile intr-un mod cat mai simplu si usor (de lene), avand insa avantajul ca au claritate in gandire si capacitatea de a gasi solutii inteligente. Alte caracteristici care ii recomanda ca lideri valorosi pe lenesii inteligenti: cauta sa evite intotdeauna asa-numita „busywork”, cum ar fi intalnirile fara rost; prefera sa delege si aleg sa imparta munca celor din echipa; se concentreaza pe ceea ce este esential si nu se lasa distrasi de detalii inutile.

In concluzie, intr-o pozitie de leadership, acesti oameni sunt cei mai productivi, in timp ce o pozitie low-level nu i-ar avantaja absolut deloc.

Pe de alta parte, psihiatrii definesc lenea ca fiind sindromul tempoului cognitiv lent (SCT – sluggish cognitive tempo), ale carui orincipale simptome sunt pasivitatea, lentoarea, starea de reverie. Altii considera lenea ca o tulburare de deficit motivational. Unii psihologi si psihiatri confirma insa ca lenea ar putea avea si efecte benefice. In doze mici, lenea va degreva creierul de sarcina de a coordona un numar mare de unitati motorii (musculare), inducand o stare de relaxare care sa poata permite imbunatatirea functionalitatii acestuia (actiune similara cu cea a somnului).

Doi cercetatori germani, dr. Peter Axt si fiica sa, dr. Michaela Axt-Gadermann, au publicat o carte – „Bucuria Lenii: Cum s-o lasi mai moale si sa traiesti mai mult” – in care incearca sa scoata in evidenta faptul ca „un stil de viata mai relaxat este important pentru sanatate. (…) Daca ai o viata stresanta si faci exercitii fizice in exces, organismul produce hormoni care determina instalarea hipertensiunii arteriale”.

O alta concluzie a celor doi cerectatori germani ar fi ca „Lenea este, de asemenea, importanta pentru un sistem imunitar sanatos, pentru ca celulele specializate in apararea organismului sunt mai puternice in conditii de relaxare, decat in situatii de stres”.

Asadar, daca nu este dusa la extrem, lenea poate fi benefica pentru sanatate, longevitate si chiar pentru progresul omenirii.