Mai mulți bani pentru Sănătate, în 2018

Proiectul de buget pe 2018 indică o creștere a alocărilor bugetare pentru sănătate cu 4,59% față de anul în curs, premierul Mihai Tudose anunțând că „sănătatea, educația și infrastructura”constituie priorprioritățile Guvernului pentru anul viitor.

 

Luna decembrie și anul Centenarului încep cu vești bune pentru sănătatea românilor, cel puțin din punctul de vedere al bugetului pe care Guvernul l-a alocat pentru acest domeniu și după cum a declarat premierul Mihai Tudose, care a spus că prioritățile anului 2018 vor fi „sănătatea, învățământul și infrastructura”.

Veniturile bugetare vor fi, anul viitor, mai mici decât cheltuielile, așa că pentru cele mai multe domenii va fi un buget de austeritate, în ciuda creșterilor cu care Executivul se laudă, în acest an.

Potrivit proiectului Legii bugetului pe anul viitor, trimis spre avizare, partenerilor sociali ai Guvernului, 22 de ministere vor primi bani în plus, în timp ce la alte cinci, fondurile vor scădea. Totodată, bugetele altor 29 de instituții, agenții și autorități vor fi mai mari, în timp ce alte șase vor primi bani mai puțini. „Bugetul de stat se stabileşte la venituri în sumă de 125.955,5 milioane de lei, iar la cheltuieli în sumă de 161.731,9 milioane de lei, cu un deficit de 35.776,4 milioane de lei”, se arată în proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2018.

Bugetul de stat pe 2018 include măsurile sociale din Programul de guvernare, respectiv, reducerea cotei impozitului pe venit la 10%, mutarea CAS de la angajator la salariat, scăderea contribuţiilor sociale la 37,25% şi majorarea salariului minim la 1.900 de lei, prevăzute ca măsuri de politică fiscal-bugetară în Nota de fundamentare a proiectului Legii bugetului de stat pe 2018. „Construcţia bugetară pentru anul 2018 şi perspectiva 2019-2020 a avut la bază măsurile de relaxare fiscală începute în perioada 2015-2016 în scopul stimulării creşterii economice (noul Cod Fiscal), majorările salariale şi ale unor drepturi de natura asistenţei sociale (…)cu impact suplimentar asupra cheltuielilor de personal şi a celor cu asistenţa socială care vor avea efect şi în anul 2018”, susține Guvernul.

 

Ministerul Sănătăţii se numără printre cele care vor primi o felie din „tortul bugetului” în 2018, având prevăzut un buget („credite bugetare”) de 8.762,2 milioane de lei, cu 4,59% mai mult decât alocarea din 2017.  Pentru Casa Naţională de Asigurări de Sănătate s-a alocat suma de 33.769,0 milioane lei, cu 4,530,0 milioane lei mai mult faţă de anul 2017 – (majorare de 15,5%). Ca ordonator principal, Ministerul Sănătăţii va mai putea atrage sume suplimentare („credite de angajament”) la acest buget, în valoare totală de până la 9,54 miliarde de lei. Sursele de finanţare vor fi de 80,84% de la bugetul de stat şi de 19,16% din venituri proprii.

Programul de investiţii al Ministerului Sănătăţii se regăseşte în:

– Reabilitarea infrastructurii unităţilor sanitare prin efectuarea lucrărilor de reparaţii capitale;

– Construirea Spitalelor Regionale de Urgenţă, inclusiv prin Programul Operaţional Regional: 8 spitale regionale şi 1 spital republican, în Bucureşti;

– Reabilitarea/modernizarea/extinderea spitalelor judeţene (cel puţin 15), ambulatoriilor de specialitate (cel puţin 150), Unităţilor de Primiri Urgenţe (cel puţin 25) şi a centrelor comunitare integrate medico-sociale;

– Dezvoltarea de centre comunitare integrate medico-sociale, de care vor beneficia peste 270.000 de persoane;

– Dotarea cu aparatură şi echipamente medicale la nivelul spitalelor publice;

– Dotarea cu mijloace de transport sanitar specifice (ambulanţe, autosanitare, elicoptere etc.);

– Dotarea cabinetelor medicilor de familie;

– Dezvoltarea de centre de telemedicină regionale sau naţionale în funcţie de specialitate.

 

Pentru implementarea obiectivelor subsecvente şi asigurarea funcţionării în condiţii de calitate a sistemului sanitar sunt considerate „absolut necesare”:  creşterea graduală a resurselor alocate; creşterea finanţării asistenţei mediale de urgenţă; susţinerea financiară a programelor de sănătate; finanţarea reabilitării, consolidării unor unităţi sanitare publice; finanţarea construirii de noi spitale; finanţarea achiziţionării şi a dotării unităţilor sanitare cu echipamente medicale, cu aparatură medicală şi cu mijloace de transport sanitar; acordarea de sprijin financiar pentru îmbunătăţirea infrastructurii şi dotarea spitalelor publice din reţeaua autorităţilor administraţiei publice locale.

La începutul lunii noiembrie, Comisia Naţională de Prognoză (CNP) a publicat estimările pe anii 2017-2021 pentru proiectul de buget 2018, din care reiese că România va avea, anul viitor, un Produs Intern Brut (PIB) de 907,9 miliarde de lei şi o creştere economică de 5,5%.

Potrivit CNP, consumul final va creşte în 2018 cu 5,8%, iar consumul gospodăriilor cu 6,2%, în timp ce formarea brută de capital (indicator care arată investiţiile în economie) ar urma să avanseze cu 7,9%, iar inflația ar urma să fie de 2,6% la sfârşitul anului 2018, cu o medie anuală de 3,1%, în timp ce cursul de schimb va oscila în jurul mediei de 4,55 lei/euro, mai arată prognoza CNP, deși în luna noiembrie 2017, euro a depășit chiar și pragul de 4,65 lei.

Numărul mediu de salariaţi ar urma să urce cu 4,2% faţă de 2017, la 5,13 milioane de persoane, în timp ce numărul șomerilor a fost prognozat la 351.000 de persoane. Salariul mediu pe economie va crește cu 11%, până la 2.614 lei net lunar, în timp ce salariul real (câştigul net ajustat cu inflaţia) ar urma să crească cu 7,7%.

Cea mai mare creştere pe orizontul de referinţă o înregistrează cheltuielile cu asistenţa socială, care ajung în anul 2018 la 98,6 miliarde de lei, respectiv 10,9% din PIB. Cheltuielile de personal însumează 81,2 miliarde de lei (8,9%), cu 11,6 miliarde de lei mai mult faţă de anul 2017, pe fondul aplicării Legii cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

Proiectul de act normativ va fi depus la Parlament, însoţit de Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2018-2020 aprobată de Guvern, ca document de fundamentare.