Medicii refugiați vor să muncească în România
Legislația românească nu le permite, insă, nici lor, nici doctorilor care și-au finalizat studiile medicale la noi în țară să profeseze, decât dacă se căsătoresc cu români sau obțin rezidență permanentă.
În timp ce medicii români sunt ademeniți de statele vestice, iar criza de specialiști din România se adâncește, șara noastră nu permite decât unei mici categorii de străini să profeseze medicina. Chiar dacă au făcut rezidențiatul în țară, străinii care nu vin din UE, Elveția sau Spaţiul Economic European, nu pot profesa. Excepție fac cei care se căsătoresc cu români sau obțin rezidență permanentă în țară. O tentativă timidă de a schimva lucrurile a avut, în urmă cu câțiva ani, dr. Raed Arafat, care pe vremea când ocupa portofoliul de la Sănătate a pus problema modificării legislației,dar intenția sa a fost doar parțial concretizată, pentru că nici în ziua de astăzi nu s-au schimbat lucrurile în sensul dorit.
Pentru că există medici și printre refugiații care au ajuns în România, iar unii dintre ei ar vrea să profeseze în spitalele romanești dar sunt împiedicați de legislație, Coaliția pentru Drepturile Migranților si Refugiaților (CDMiR) solicită autorităților din România să modifice legislația privind acordarea dreptului de practică medicilor cu protecție internațională – refugiați și persoane cu protecție subsidiară, dar și străinilor care și-au finalizat studiile medicale în România.
Aceste probleme au fost aduse în prim-pan în cadrul unei mese rotunde cu tema „Obținerea dreptului de practică de către medicii străini, în contextul deficitului de personal din sistemul de sănătate românesc”.
La ora actuală „medicilor din state terțe nu li se recunoaște dreptul de a-și exercita profesia pe teritoriul României, cu excepția situației în care sunt căsătoriți cu cetățeni români, cetățeni ai unui stat din Spațiul Economic European (SEE) sau ai Confederației Elvețiene ori dacă au ședere pe termen lung (5 ani de ședere continuă) în România sau în unul din statele menționate“, subliniază Centrul de Documentare și Cercetare în Domeniul Integrării Imigranților (CDCDII).
Conform aceleiși surse, România se află spre partea inferioară a clasamentului țărilor UE în ceea ce privește numărul de medici cu drept de practică pe teritoriul național, în ciuda faptului că numărul de absolvenți ai facultăților de medicină este printre cele mai mari din Europa.
Totodata, Coaliția pentru Drepturile Migranților și Refugiaților (CDMiR), susține că România se diferențiază „în mod negativ” de alte state europene, cum ar fi Germania, Franța sau Irlanda, care au adoptat politici de atragere a medicilor străini pentru a face față provocărilor pe care le ridică nevoia de personal din spitale și din alte unități medicale.
Punctul de plecare al dezbaterii l-a constituit subiectul deficitului de personal cu care se confruntă sistemul public de sănătate din România în ultimii ani, ca urmare a migrației medicilor și absolvenților de studii medicale, în străinătate.
Ramona Lohan, consilier de Stat în Comitetul Interministerial Coaliția pentru Integrarea Refugiaților din cadrul Guvernului, a declarat în cadrul întâlnirii, că în perioada următoare se vor analiza propunerile organizațiilor neguvernamentale în domeniul migrației și se va discuta cu ministerele avizate pentru găsirea unor soluții.
La rândul său, comisarul de poliție Ionuț Cîrdei din cadrul Inspectoratului General pentru Imigrări, a apreciat că propunerile Coaliției sunt pertinente și vor intra într-un proces de analiză.
Au existat și alte sugestii legate de simplificarea unor proceduri existente în vederea obținerii dreptului de practică medicală și de interpretare unitară a legislației la nivelul colegiilor medicilor, care vor fi analizate separat, de membrii Coaliției. Totodată, a fost semnalată omiterea apatrizilor din categoriile de medici, care în prezent pot exercita profesia de medic în România.
Masa rotună a fost organizată în cadrul proiectului „Dezvoltarea unei retele de organizatii active in domeniul migratiei (EMINET)”, co-finanțat printr-un grant din partea Elveției prin intermediul Contribuției Elvețiene pentru Uniunea Europeană extinsă.
La eveniment au participat reprezentanți ai Guvernului, ai Colegiului Medicilor, Inspectoratului General pentru Imigrări, reprezentanți din rândul organizațiilor neguvernamentale și ai unor organizații internaționale precum Agentia ONU pentru Refugiați și Organizația Internațională pentru Migrație (OIM), dar și specialiști din domeniul sănătății și din mediul academic.
