Medicii și pacienții cer susținerea autorităților în prevenirea complicațiilor fibrilației atriale
Pacienții cu această afecțiune prezintă un risc de cinci ori mai mare de a suferi un acident vascular cerebral, ceea ce poate duce la dizabiltăți severe și chiar la deces.
În cadrul unei dezbateri având ca temă principală fibrilația atrială și complicațiile pe care această tulburare de ritm cardiac le poate provoca, medicii implicați în tratarea acestei afecțiuni și a accidentelor vascular cerebrale, au cerut sprijinul autorităților. Ei au solicitat acestora să dea dovadă de mai multă susținere pentru reducerea numărului de dizabilități severe și chiar decese datorate fibrilației atriale. Apelul a fost formulat de reprezentanții Societății Române de Cardiologie, Societății de Neurologie din România, Societății Naţionale de Medicina Familie susținuți și de Asociaţia Naţională pentru Protecţia Pacienţilor. Atât medicii cât și pacienții spun că sunt necesare anumite măsuri din partea autorităților din Sănătate, pentru depistarea precoce a pacienților cu fibilație atrială și pentru asigurarea celor mai noi tratamente pentru cei deja diagnosticați. În acest fel se va putea evita riscul unor complicații care pot fi din cele mai grave.
Printre măsurile menționate se numără strategii de screening pentru depistarea precoce a episoadelor de fibrilaţie atrială, rambursarea medicamentelor anticoagulante noi, precum şi înfiinţarea de servicii de control al anticoagulării în ambulator şi spitalizare de zi, pentru asigurarea unei prevenţii corecte a accidentului vascular cerebral şi a evenimentelor embolice survenite pe fondul fibrilației atriale.
Dr. Dragos Vinereanu
Președintele Societății Române de Cardiologie, dr. Dragoș Vinereanu, spune că un factor important este și educarea populației. Oamenii trebuie să fie ajutați să conștientizeze riscurile pe care le presupune fibrilația atrială și să fie determinați să se prezinte la controalele medicale periodice, pentru ca această tulburare de ritm cardiac să poată fi descoperită în stadiul incipient. Totodată, dr. Vinereanu subliniază că, pentru o mai bună aderență la tratament, este nevoie de administrarea de anticoagulante noi, care ar trebui să fie decontate din fondul asigurărilor de sănătate.
„Trebuie să prevenim corect accidentul vascular cerebral şi evenimentele embolice. Ca atare, avem nevoie de aceste medicamente anticoagulante mult mai performante, care s-a demonstrat încă din 2010 că sunt eficiente şi benefice. Ele trebuie să aibă o rambursare la nivelul Guvernului şi este foarte important ca acest sistem de rambursare să existe şi să devină funcţional. Să creştem numărul de pacienţi care au indicaţie şi iau într-adevăr tratament anticoagulant, iar aici educaţia la diferite niveluri, la nivel de pacienţi, de familie, la nivel de medic este foarte importantă. Să creştem accesibilitatea la tehnicile terapeutice noi din fibrilaţia atrială cum ar fi ablaţia, iar aici avem nevoie de o finanţare corectă din partea CNAS. Avem un program dedicat ablaţiei în fibrilaţia atrială care funcţionează, numai că el trebuie să fie finanţat corespunzător”, a punctat specialistul.
Despre complicațiile pe care le poate genera fibrilația atrială a vorbit și președintele Societăţii de Neurologie din România, dr. Bogdan Ovidiu Popescu. Acesta a precizat că pacienții cu astfel de tulburări de ritm cardiac prezintă un risc de cinci ori mai mare de a suferi un accident vascular cerebral, afecțiunea fiind cauza principală pentru o treime din accidentele vascular cerebrale ischemice. Potrivit dr. Popescu, la 6 luni de la un accident vascular cerebral ischemic, 50% dintre pacienţi prezintă hemipareze, 35% au simptome de depresie, 30% nu se pot deplasa fără ajutor, 26% sunt dependenţi de ceilalţi zilnic, 26% sunt instituţionalizaţi în cămine de îngrijire, iar 19% au dificultăţi de vorbire.
Prima verigă în depistarea pacienților cu fibrilați atrială o constituie medicii de familie, iar în acest sens, dr. Rodica Tănăsescu, reprezentanta Societății Naționale de Medicina Familiei, spune că medicii de familie au nevoie de facilităţi financiare şi fiscale pentru dotarea cabinetelor cu aparate EKG, precum şi de posibilitatea de a deconta acest examen din bugetul aprobat pentru decontarea serviciilor medicale paraclinice. În opinia sa, o soluție în acest sens ar putea fi corectarea cadrului legislativ şi reînfiinţarea cabinetelor de explorări funcţionale.
Fibrilația atrială, cea mai frecvent întâlnită tulburare a ritmului cardiac, poate duce la formarea de cheaguri de sânge, accident vascular cerebral, insuficiență cardiacă și alte complicații. În mod normal, bătăile inimii sunt ritmice, însă în fibrilație atrială, semnalele electrice anormale determină camerele superioare ale inimii să tremure. O inimă aflată în fibrilație nu poate pompa tot atât de mult sânge ca una normală și astfel apar complicațiile.
„Fibrilaţia atrială este cea mai frecvent întâlnită tulburare de ritm. Inima bate neregulat complet. Adesea bate repede, chiar foarte repede. Dacă la omul normal, inima bate undeva la 60-80 de bătăi pe minut, în fibrilaţia atrială poate ajunge până la 120-160 de bătăi pe minut. Dacă inima bate neregulat şi bate repede, funcţia sa este afectată, nu îşi mai îndeplineşte sarcina de a pompa sângele şi de a iriga organele. Incidența este de 5.500-6.250 de cazuri la un milion de locuitori. Unul din patru oameni peste 55 de ani va dezvolta fibrilaţie atrială, pentru că vorbin de o afecțiune ca apare mai ales la persoanele în vârstă”, a explicat dr. Dragoș Vinereranu. Riscurile pe care această problemă de sănătate le reprezintă sunt însă prea puțin conștientizate de publicul larg, susțin medicii.
