Ministrul Sănătății și șeful CNAS promit mai multă implicare în prevenirea și tratarea hepatitelor

28 iulie 2018 | 0 comentarii |

De Ziua Mondială de luptă împotriva Hepatitelor, Sorina Pintea și Răzvan Vulcănescu au transmis mesaje de susținere a pacienților în lupta cu „ucigașul tăcut” și le-au mulțumit asociațiilor de pacienți pentru implicare și devotament.  

 

Ziua Mondială de Luptă Împotriva Hepatitelor, marcată în fiecare an la 28 iulie, s-a desfășurat  în acest an sub deviza: „Testează. Tratează hepatitele”, pentru a atrage atenţia că 9 din 10  persoane infectate nu cunosc acest lucru, deoarece nu au nici un simptom, virusurile hepatitice fiind un „ucigaş tăcut”.

La ora actuală, 325 milioane de persoane din întreaga lume au o formă de hepatită cronică, iar cancerul de ficat, a cărui cauză principală sunt virusurile hepatitice, duce la 1,34 milioane de decese anual, conform estimărilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS).

În urmă cu doi ani, la nivel internaţional s-a adoptat Strategia Globală a OMS de luptă împotriva hepatitelor, iar Uniunea Europeană s-a aliniat de asemenea obiectivului principal al acestei strategii – eradicarea hepatitelor B şi C până în anul 2030.

Câteva milioane de români sunt victime ale acestor virusuri, dar în evidențele medicilor sunt numai 1.400 de pacienți cu hepatita B și C. Asociația Pacienților cu Afecțiuni Hepatice din România (APAH-RO) a tras un nou semnal de alarmă asupra numărului foarte mare de pacienți nedepistați și mai ales a necesității intensificării luptei de prevenire și tratare a hepatitelor, afecțiuni la care țara noastră continuă să ocupe primul loc în Europa.

 

În cadrul unei conferințe de presă organizată de APAH-RO, pentru a marca Ziua Mondială de luptă împotriva Hepatitelor s-a vorbit despre legi și statistici, despre medicamente și protocoale, dar mai ales despre oameni și implicare.

Marinela Debu, președinte APAH-RO, a subliniat că foarte mulți pacienți  încă nu îşi pot face gratuit investigaţii, cum ar fi viremia şi fibroscanul, deşi legea permite acest lucru de la 1 iulie, pentru că multe spitale nu au aparatura necesară pentru a face aceste testări. „Din punctul nostru de vedere, al pacienţilor, am vrea ca măcar în oraşele reşedinţă de judeţ, pe secţiile de Gastroenterologie şi Boli infecţioase, să existe această posibilitate”, a subliniat Debu, menționând că asociația pe care o coordonează a descoperit, în urma realizării a 420 de teste, în județele Suceava, Giurgiu, Cluj și Brașov, 11 pacienți cu hepatită virală C și 20 de pacienți cu hepatită B (unul cu hepatită B și D). „Peste 50% dintre cei testați au fost persoane cu venituri reduse sau fără asigurare medicală. Obiectivul APAH-RO a fost acela de a idenitifa miile de pacienți care intră cu greu în circuitul medical, din diverse motive – accesul redus la servicii medicale, lipsa asigurărilor de sănătate, lipsa unei educații privind prevenția”.

 

R. Vulcanescu, M. Debu, M. Grbic

În aceeași conferință, preşedintele CNAS, Răzvan Vulcănescu, a spus că va avea o discuţie la nivelul Ministerului Sănătăţii (MS) pe acest subiect și a afirmat că deși „mesajul este unul cât se poate de ferm vizavi de punerea în aplicare şi posibilitatea finanţării acestor analize, ţine exclusiv de managementul acelor entităţi care au posibilitatea să deruleze aceste servicii. Vom avea o discuţie la nivel de MS şi îi voi propune doamnei ministru ca măcar pentru principalele spitale, cele care sunt în subordinea MS, să ne asigurăm că există posibilitatea ca aceste investigaţii să poată să fie făcute, pentru că ele sunt decontate de CNAS”.

Printr-un comunicat ulterior, CNAS a transmis că, în România, în anul 2001 CNAS a început tratarea hepatitelor virale cronice cu medicamentele disponibile în acel moment: interferon şi analogi nucleotidici/nucleozidici, până în prezent iniţiindu-se aproape 100.000 de tratamente de acest fel.

Marele pas înainte în tratarea hepatitelor cronice a fost însă apariţia tratamentului fără interferon pentru virusul hepatitic C. Într-o primă etapă, în anii 2015-2016, CNAS şi-a propus să trateze fără interferon 5.000 de pacienţi pe aria terapeutică hepatita virală cronică C, dar a reuşit să avizeze începerea tratamentului pentru 5.860 de bolnavi aflaţi în stadiile cele mai avansate ale bolii. Rezultatele tratamentului deosebit de încurajatoare, rata de succes de aproape 99%, au determinat creşterea numărului pacienţilor eligibili la 12.000 în a doua etapă, care s-a încheiat la 30 iunie a.c., şi includerea în tratament a pacienţilor cu stadii de boală mai puţin avansate: F3, F2 cu comorbidităţi”, se subliniază în comunicatul amintit.

 

Șeful CNAS a menționat că instituția pe care o reprezintă negciază în această perioadă contractele cost-volum-rezultat pentru următoarea etapă de tratament, care va avea ca ţintă un număr total de 13.000 de pacienţi aflaţi în stadiile F1 – F4 de fibroză hepatică, schemele şi durata tratamentelor urmând să fie diferenţiate în funcţie de starea clinică a pacientului, stabilită de medicul curant.

Deja se observă că ne apropiem de momentul în care nu va mai trebui să ţinem cont de stadiul fibrozei în acordarea tratamentului fără interferon. România este considerată la ora actuală un exemplu de bună practică pe plan continental în privinţa acţiunilor vizând combaterea infecţiei cu virusul hepatitic C şi reducerea prevalenţei bolii, în acord cu obiectivele OMS şi ale UE” – a mai spus preşedintele CNAS, Răzvan Vulcănescu, menționând la rândul său că pentru eradicarea hepatitelor virale cronice nu este însă suficientă tratarea cazurilor depistate. „De aceea, cu ocazia Zilei mondiale de luptă împotriva hepatitelor, CNAS face un apel atât persoanelor asigurate cât şi celor neasigurate să se testeze, să se informeze asupra măsurilor de prevenire a contaminării şi să le aplice”, se menționează în comunicatul instituției.

 

Sorina Pintea

Totodată, ministrul Sănătăţii, Sorina Pintea, a transmis un mesaj de Ziua Mondială de luptă împotriva Hepatitei, prin care dă asigurări că lupta împotriva hepatitelor virale B şi C va fi continuată şi mulţumeşte asociaţiilor de pacienţi pentru implicarea civică şi devotament.

Ziua Mondială de luptă împotriva Hepatitei, sărbătorită anual la 28 iulie, reprezintă o bună oportunitate pentru conştientizarea populaţiei asupra pericolului generat de hepatite. România a făcut paşi importanţi pentru supravegherea, controlul şi combaterea infecţiilor cu virus hepatitic şi pentru îndeplinirea Planului de acţiune recomandat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS). Asigur toţi pacienţii că vom continua lupta împotriva hepatitelor virale B şi C şi mulţumesc asociaţiilor de pacienţi pentru implicarea civică şi devotament”, a transmis Sorina Pintea, prin intermediul unui comunicat, în care se menționează că Ministerul Sănătăţii va finaliza strategia naţională de luptă împotriva hepatitelor virale cronice, iar planul de acţiune, care va fi lansat luna viitoare, va respecta recomandările OMS de eradicare a hepatitelor virale până în anul 2030.

În comunicatul MS se subliniază că, în ultimii trei ani, pacienţii din România au avut acces la tratamente inovatoare pentru stadii incipiente ale hepatitei virale C, iar începând cu luna septembrie 2018, noile contracte cost-volum-rezultat prevăd extinderea tratamentelor fără interferon către grupe de risc speciale, respectiv pacienţii cu hepatita C transplantaţi de organe solide, altul decât ficatul. De asemenea, vor fi disponibile toate tipurile de tratamente inovatoare care au autorizaţie de punere pe piaţă în România, aminteşte MS.

 

În ceea ce privește prevenția, Ministerul Sănătăţii subliniază că a demarat prima etapă a Programului naţional de screening al hepatitelor virale, urmând ca activitatea propriu-zisă de depistare precoce prevăzută în a doua etapă să demareze la finalul acestui an, după obţinerea acordului final al Comisiei Europene.

De asemenea, ministerul promite că va asigura continuitatea în aprovizionarea cu vaccinuri, astfel încât copiii să beneficieze la timp de vaccinul antihepatitic B, cum prevede planul naţional în domeniu.

Mulțumind autorităților și medicilor care participat la conferința oganizată de Ziua Mondială de Luptă împotriva Hepatitelor, președintele APAH a apreciat mesajele încurajatoare privind modalitatea de diagnosticare, tratare și adaptare a stilului de viață, transmise pacienților cu afecțiuni hepatice. Totodată, Marinela Debu și-a manifestat speranța că „urmărind cu toții, același obiectiv, de testare și tratare a pacienților diagnosticați, România ar putea atinge ținta OMS, de eliminare a hepatitelor până în 2030”.

La conferința organizată de APAH-RO au mai participat dr.Miljana Grbic, șef birou Organizația Mondială a Sănătății din România, dr. Florentina Furtunescu, director general Institutul Național de Sănătate Publică, prof. dr. Victoria Aramă, medic primar Boli Infecțioase, dr. Adriana Motoc, medic primar boli infecțioase, Cerasela Libeg, psiholog, Liana Velica, manager proiect Asociația Română Anti SIDA, Nicoleta De Cecco, Autoritatea Națională de Management al Calității în Sănătate.

 

 


Adaugati un comentariu


 

*