Moasele din Romania isi recapata rolul de „pioni” in ingrijirea materno-infantila

Ministerul Sanatatii a anuntat ca vrea sa redea moasei din Romania importanta pe care aceasta o are la nivel european, in ingrijirea si consilierea femeii de varsta fertila.

 

Una dintre profesiile pe care Sistemul de Sanatate din Romania se baza inainte de 1990, si-ar putea recapata rolul si importanta pe care, de altfel, i le acorda si Organizatia Mondiala a Sanatatii, care situeaza profesia de moasa in randul celor mai importanti factori pentru ingrijirea femeii de varsta fertila, aflata intr-o stare buna de sanatate.

Ministerul Sanatatii a facut un prim-pas in acest sens si, pe ultima suta de metri a mandatului, Vlad Voiculescu a decis, printr-un Ordin de ministru, sa sprijine profesia de moasa.

Potrivit statisticilor, Romania are cea mai mare rata de mortalitate materna si infantila din Europa, de sarcini nesupravegheate si de sarcini in randul adolescentelor. In 2015, rata mortalitatii infantile era de 8 la mie, de aproape doua ori mai mare decat rata medie a Uniunii Europene. In acelasi an au nascut 41.000 de femei care nu au avut nicio vizita medicala pe durata sarcinii, unele din cauza saraciei, altele din cauza accesului dificil la cabinetele medicilor, iar nu mai putin de 18.500 de mame au fost adolescente, transmite Ministerul Sanatatii, printr-un comunicat, remis in urma unei dezbateri care a avut loc vineri, la sediul MS, intre reprezentantii MS, specialisti in obstetrica-ginecologie, neonatologie, ATI si Asociatia Moaselor Independente (AMI) din Romania, ONG-uri care activeaza in acest domeniu.

 

Ministerul sanatatii considera ca „aceste probleme ar putea fi prevenite cu ajutorul moaselor. Rolul lor este sa asiste sarcina aflata in parametri normali, sa urmareasca si sa asiste nasterea naturala, sa ingrijeasca mama si nou-nascutul cel putin 28 de zile dupa nastere, sa recunoasca eventualele complicatii medicale si sa ajute la prevenirea sarcinilor nedorite in randul adolescentelor”.

Melania Tudose, moasa licentiata care profeseaza in Maternitatea Buzau si este presedinta AMI, a precizat pentru SanatateaBuzoiana.ro ca profesia de moasa a reaparut in 2005, ca o consecinta impusa de aderarea la Uniunea Europeana. „Obtinerea licentei de moasa presupune parcurgerea unui program universitar cu o durata de 4 ani, program care respecta curricula impusa de Directiva Europeana 36/2005 si implicit confera aceleasi competente absolventelor. Altfel spus, pregatirea unei moase din Romania este aceeasi cu cea tuturor moaselor din Europa, singurul lucru care face o deosebire este gradul de ingradire a exprimarii potentialului ei si a limitarii competentelor detinute. Din pacate, in Romania, absolventele unor astfel de programe se lovesc de imposibilitatea angajarii, pentru ca, la nivel national, sunt putine institutii din domeniu care prevad existenta acestui specialist”.

 

La intalnirea cu specialistii Ministerului Sanatatii, Melania Tudose a explicat ca in Romania exista, in acest moment, 1.000 de moase licentiate care insa nu pot fi integrate in sistemul de ingrijiri din cauza legislatiei lacunare. „Desi in tarile Uniunii Europene asistenta oferita de moasa este o practica fireasca, in Romania inca nu exista norme de practica, ghiduri si protocoale profesionale care sa reglementeze clar aceasta profesie, prin armonizarea cu legislatia europeana. Mai grav, moasa din Romania nu este inclusa nici in ingrijirea ante si postnatala, desi peste tot in lume aceasta ingrijire este bazata pe acest specialist”, spune preseinta AMI.

Un prim pas in recunoasterea rolului moasei a fost aprobarea, de catre Ministerul Sanatatii, a unui Ordin de Ministru prin care se infiinteaza un Grup de lucru privind implicarea moasei in scaderea ratei mortalitatii materno-infantile. „Grupul de lucru este format din 17 medici, moase si alti specialisti si are ca prima tinta elaborarea de ghiduri, norme si protocoale unice pentru toti specialistii (obstetricieni, moase, medici de familie, etc) implicati in asigurarea ingrijirilor medicale, incepand cu supravegherea sarcinii si terminand cu monitorizarea lauzei si a nou-nascutului”, transmite Ministerul sanatatii.

 

O alta tinta a Grupului de lucru va fi alinierea la directivele europene a normelor de practica pentru profesia de moasa, precum si dezvoltarea unui cadru legislativ pentru asistenta primara, privind integrarea moaselor in cabinetele de medicina de familie, mai spun reprezentantii MS.

Asociatia Moaselor Independente (AMI), membra a Asociatiei Moaselor din Europa (EMA),face demersuri inca din 2013, pentru reglementarea acestei profesii si implicit pentru o imbunatatire a serviciilor de sanatate din acest domeniu. „Din pacate, instabilitatea politica din Romania, schimbarea frecventa a echipelor ministeriale din sanatate si mentalitatea obtuza a unor decidenti nu a permis pana acum nici o solutionare. Echipa domnului ministru Vlad Voiculescu este prima care inteles importanta includerii moasei in echipa de ingrijire materno-infantila si care a si luat atitudine, prin infiintarea acestui grup de lucru. Speram ca noua conducere sa respecte acest Ordin de Ministru si sa faciliteze activitatea grupului”, isi exprima speranta, presedinta AMI.

In opinia AMI, prezenta moasei in echipa de ingrijire materno-infantila va schimba balanta in favoarea nasterilor naturale si a alaptarii exclusive, crescand astfel nivelul de sanatate al populatiei si scazand costurile inutile.

 

Buzaul este considerat un exemplu pozitiv in ceea ce priveste rolul si importanta moasei, avand 28 de moase licentiate. „In Maternitatea Buzau, asistenta nasterii normale precum si ingrijirea lauzei sanatoase este efectuata de catre moase. Exista o colaborare foarte buna intre specialistii ce formeaza echipa materno-infantila, lucru care vine in beneficiul sanatatii femeilor buzoiene si a copiilor lor. Obstetricienii buzoieni sustin moasele, astfel ca acestea isi pot desfasura activitatea in conformitate cu competentele obtinute, respectandu-si locul in echipa. Cadirea cea noua si echipa completa de profesionisti bine pregatiti, face din Maternitatea Buzoiana locul ideal pentru a aduce pe lume un copil”, explica Melania Tudose, subliniind insa lipsa moaselor mai ales in mediul rural, unde acestea ar avea un rol extrem de important in ingrijirea si consilierea gravidei, a nasterii naturale si a ingrijirii nou-nascutului.

 

In sprijinul acestei afirmatii, ea a dat exemplu tarile vest-europene si mai ales pe cele nord-europene, unde moasele sunt puternice si pregatite pentru a fi alaturi de femei pe toata durata vietii lor fertile si mai ales pe perioada maturizarii lor si a identificarii ca mame. „Aceasta este normalitatea! Mi-as dori ca si in Romania, in viitorul apropiat, moasele sa poata poata avea acelasi rol.  Acum ca, in sfarsit, Ministerul Sanatatii a inteles necesitatea acordarii importantei cuvenite profesiei de moasa si a facut primul pas, dand un Ordin de ministru prin care a aprobat infiintarea grupului de lucru care ar putea pune bazele legale privind implicarea moasei in scaderea ratei mortalitatii materno-infantile, speram sa contaminam si Romania cu ingrijire pre, intra si post-natala bazata pe dovezi”, mai spune presedinta AMI.

Conform unui sondaj realizat la nivel european, Marea Britanie are aproximativ 36.000 de moase, Franta – 20.000, iar Suedia aproape 8.000.

 

MS a transmis si un videoclip de sustinere a moaselor: