Numărul pacienților cu hepatită crește de la an la an

Astfel, nu este de mirare ca România continuă să ocupe locul I în Europa, cu cele mai multe cazuri de hepatita C, și locul IV ca rată a mortalității provocate de afecțiunile hepatice.

 

La cea de noua ediție a conferinței naționale a Asociaţiei Pacienţilor cu Afecţiuni Hepatice din România (APAH-RO), desfășurată la Iași, au fost prezentate și rezultatele unui sondaj efectuat în rândul membrilor din toată țara ai organizației.

Reprezentanții asociației susțin că acest sondaj, deși nu este reprezentativ la nivel național, scoate în evidență aspecte care ar trebui să fie luate în considerare de autorități. În acest context, rezultatele cercetării și problemele dezbătute în cadrul conferinței au fost transmise pe adresa Ministerului Sănătății și a CNAS.

Un prim aspect important care se desprinde din concluziile sondajului este că, deși pacienții români au început să aibă, în ultima vreme, acces la tratemante noi, numărul pacienților cu hepatită crește de la an la an. Astfel, 90% din pacienţii respondenţi chestionați în cadrul sondajului au cunoscut cel puţin o persoană nou-diagnosticată cu hepatită în ultimul an, iar jumătate dintre aceştia spun că au intrat în contact cu mai mult de o persoană diagnosticată recent cu o afecţiune hepatică. „Potrivit datelor CNAS din 2016, aproximativ 3 milioane de români erau neasiguraţi în sistem, fapt pentru care este extrem de dificil să aibă acces la diagnosticarea hepatitelor virale, respectiv să fie incluşi în programe de tratament. Vorbind despre o boală infecţioasă, uşor transmisibilă, consider că este extrem de important ca autorităţile să aibă în vedere măsuri pentru această categorie de persoane”, a subliniat, în acest context, Marinela Debu, președintele APAH-RO.

 

Sondajul relevă, totodată, faptul că majoritatea pacienților cu hepatită recunosc că lucrurile s-au îmbunătățit în ultimul an în ceea ce îi privește, însă există probleme de care mulți încă se lovesc. Acestea sunt accesul tuturor pacienţilor la tratament, lipsa de informare, costul ridicat al analizelor, birocraţia, numărul considerabil al persoanelor neasigurate și timpul mare de aşteptare.

Membrii asociației au fost chestionați și în privința măsurilor pe care autoritățile ar trebui să le ia pentru prevenirea şi eliminarea hepatitelor. Una dintre principale soluții este recomandarea, de către medicul de familie, a analizelor periodice pentru markerii hepatici şi implementarea unui Program naţional pentru hepatită. În opinia lor, Ministerul Sănătății, Guvernul și Parlamentul sunt primele structuri care trebuie se implice în îmbunătățirea situației pacienților cu hepatită, la fel cum și medicii trebuie să aibă aportul lor în acest sens.

 

Pacienții susțin, de asemenea, că discriminarea continuă să fie una din principalele probleme cu care se confruntă în viața de zi cu zi, cei mai mulți spunând ca sunt discriminați chiar în cercul de prieteni. Discriminarea este prezentă și la locul de muncă și chiar la cabinetele medicale, în special cele stomatologice, aspect în legătură cu care Marinela Debu spune că „din păcate, pacienţii care sunt discriminaţi decid să ascundă boala fără să-şi dea seama de efectele negative pe care le pot genera. Recomandarea noastră este să existe o bună cunoaştere a drepturilor şi obligaţiilor atât din partea bolnavilor, cât şi a comunităţii. APAH-RO desfăşoară periodic campanii de informare şi solicită tuturor factorilor de opinie şi decizionali să ni se alăture”.

Îngrijorător este și faptul că medicii sunt abia pe locul trei în topul surselor de informare la care apelează pacienții cu hepatită, principala sursă fiind internetul, urmat de ONG-uri și asociații de profil, așa cum este și  APAH-RO.

În ceea ce privește noul tratament fără interferon pentru pacienții cu hepatita C, organizația solicită autorităților acces nediferenţiat la tratament pentru pacienţi, indiferent de stadiul bolii, și rezolvarea problemei persoanelor neasigurate, mai ales a celor din mediul rural sau a celor din grupurile de risc. De asemenea, implementarea unui Program Naţional pentru Hepatite și imbunătăţirea prevenţiei prin programe de screening accesibile, dar şi prin introducerea obligatorie a markerilor hepatici în analizele pe care le recomandă medicii de familie sunt alte două propuneri venite din partea APAH-RO.

 

România ocupă în continuare primul loc în Europa, în ceea ce privește numărul de cazuri de hepatita C, iar rata mortaității cauzate de afecțiunile hepatice este de 44,5 decese la suta de mii de locuitori, în timp ce media al nivel european este de doar 15 decese la suta de mii de locuitori.

Statisticile indică și faptul ca în România sunt proximativ 10% din cele 12 milioane de persoane care se estimează a fi infectate cu virusul hepatitei C din întreaga Europă. În evidențe sunt înregistrați, la acest moment, circa 800.000 de persoane cu hpatită cronica B și aproximativ 600.000 de persoane cu hepatită cronica C.

Nu trebuie uitat că țara noastră şi-a asumat obiectivul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii privind eliminarea hepatitelor virale de pe lista problemelor de sănătate publică, prin reducerea numărului de infecţii noi cu 90%, tratarea a 80% dintre pacienţii identificaţi şi reducerea mortalităţii cu 65% până în 2030. Dr. Egidia Miftode, preşedintele Comisiei de Boli Infecţioase din cadrul Ministerului Sănătăţii, a declarat însă că „în implementarea planului de eradicare a hepatitei în România pâna în 2030, în conformitate cu prevederile OMS, este nevoie de utilizarea geniului colectiv – medici de familie, medici infectionişti, hepatologi/gastroenterologi, epidemiologi, a decidenţilor de la nivel guvernamental şi de la Casa de Asigurări, mass-media. Eforturile tuturor trebuie îndreptate către prevenţie, depistare precoce – înainte de apariţia complicaţiilor şi asigurarea tratamentului la toate categoriile de persoane”.