O nouă campanie pentru combaterea discriminării pacienților cu psoriazis
Mesajul esențial al campaniei se referă la faptul ca psoriazisul nu este o boală contagioasă, iar cei care suferă de această afecțiune nu reprezintă niciun pericol pentru cei din jurul lor.
Unul dintre obiectivele Societății Române de Dermatologie este evitarea marginalizării sociale a pacienților cu psoriazis, o afecțiune dermatologică ce duce la apariția unor plăci tegumentare la nivelul pielii, de mai mari sau mai mici dimensiuni. Boala nu este transmisibilă, însă pacienții sunt priviți cu suspiciune atunci cand apar în locuri publice, iar aceste anomalii la nivelul pielii sunt expuse vederii.
În necunoștință de cauză, mulți dintre oameni cred că este vorba de o afecțiune transmisibilă și evită contactul cu persoanele afectate, care ajung astfel să fie marginalizate social, fapt ce are implicații serioase asupra psihicului acestora.
Esențial este ca informațiile despre această boală și faptul că nu este vorba de o afecțiune transmisibilă să fie aduse la cunoștința cât mai multor persoane, care să învețe astfel să accepte în mijlocul lor pacienții cu psoriazis fără a se teme că vor contracta boala dacă vor atinge vreun obiect atins de aceștia sau ar sta alături de ei pe scaun în mijloacele de transport, la plajă și în alte locuri publice.
În acest sens, Societatea Română de Dermatologie derulează, periodic, campanii de informare și conștientizare a populației cu privire la psoriazis și la inexistența riscului de contaminare reprezentat de pacienții cu aceasta boală.
În ultimii ani, astfel de campanii au fost lansate la început de noiembrie, de cand Federația Internațională a Asociațiilor de Psoriazis a declarat, in 2004, data de 29 octombrie drept Ziua Internațională de Luptă Împotriva Psoriazisului.
O astfel de campanie a fost lansată la nivel national și în acest an, sub sloganul „Nu mă exclude, Nu sunt contagios!”, incluzand ample acțiuni de informare derulate în marile orașe din țară. In anii trecuţi, Societatea Română de Dermatologie a încercat să atragă atenţia populaţiei prin postarea unor mesaje şi concepte vizuale în spaţii publice precum unităţi de învăţământ, săli de sport, saloane de înfrumuseţare, bazine de înot, spaţii publice, plaje, unde persoanele bolnave de psoriazis pot fi discriminate ca urmare a lipsei de informare despre această afecţiune. Campaniile respective au avut ca rezultat și creşterea adresabilităţii la medicul dermatolog, psiholog şi chiar nutriţionist – specialităţi conexe la care este bine să se adreseze pacientul cu psoriazis, fapt ce i-a determinat pe inițiatori să continue acțiunile.
Dr. Călin Giurcăneanu
Medicul Călin Giurcăneanu, preşedintele Societății Române de Dermatologie spune că în România exista peste 400.000 de persoane care suferă de psoriazis și se află în evidențe, însă se estimează că există și câteva zeci de mii de pacienți care nu s-au prezentat la medicul dermatolog, fiind privați astfel de informațiile necesare și de tratamentul adecvat.
„Psoriazisul este o afecţiune cu multe implicaţii medicale şi sociale din ce în ce mai evidente în societatea de astăzi. Acest fapt îl putem constata indiferent de vârsta pacientului, fie că vorbim de copii, adolescenţi sau persoane în vârstă, fiecare etapă a vieţii având implicaţii specifice. În acest context, am militat şi milităm, cu rezultate pozitive, cred eu, pentru o colaborare fructuoasă între medicii dermatologi şi medicii de alte specialităţi, dar şi între medici şi factorii de decizie, totul în beneficiul pacientului cu psoriazis”, a declarat dr. Călin Giurcăneanu.
Acesta a explicat că psoriazisul este o afecţiune care, pe lângă alte manifestări, se caracterizează printr-o evoluţie accelerată a celulelor pielii. În mod normal, celulele pielii se regenerează în 28-30 de zile, iar în cazul psoriazisului acest proces are loc în 3-4 zile. Această accelerare are drept consecinţă apariţia unor plăci tegumentare îngroşate de culoare roz acoperite cu cruste alb-sidefii. Din cauza acestor probleme, 50% din pacienţi susțin ca au o calitate a vieţii scăzută sau slabă la locul de muncă, cu repercusiuni atât personale, cât şi cu impact major socio-economic.
