Pacienți sub acoperire au testat calitatea serviciilor de planificare familială

Concluziile au fost că nivelul de calitate în cadrul cabinetelor evaluate este unul minimal, în majoritatea cabinetelor în care sunt oferite astfel de servicii.

Pe parcursul lunii trecute, șapte cabinete de planificare familială afiliate spitalelor de stat din Bucureşti au făcut obiectul unui studiu desfășurat de Asociația din Grijă pentru Clinet, care a dorit astfel să evalueze gradul de satisfacție al pacienților în legătură cu serviciile medicale de care au beneficiat în cadrul acestor cabinete. În cadrul studiului s-a apelat la pacienți sub acoperire care au vizitat ceabinetele vizate. O primă concluzie a cercetării a fost aceea că, de la niciun cabinet evaluat, pacientul nu a avut percepţia că recomandările oferite de medic vin ca urmare a unei viziuni detaliate asupra stării de sănătate şi nevoilor sale.

Preşedintele asociaţiei, Cosmina Voichiţa Meseşan a precizat că 71% dintre medici nu au considerat necesar să recomande vreo investigaţie înainte de a prescrie anticoncepţionale, „ceea ce înseamnă că au ignorat aspecte legate de faptul dacă persoana este sau nu fumătoare, are probleme gastrice severe sau alte probleme de sănătate”. Aceasta a mai precizat că un singur medic a recomandat pacientei un set de analize înainte de a-i prescrie un anumit tip de anticoncepţionale, iar un altul o ecografie mamară în urma acţiunii de palpare a sânilor.

Studiul mai relevă că 28% dintre medicii evaluaţi au menţionat şi metode alternative de protecţie, iar unul din şapte a explicat clar care sunt limitările anticoncepţionalelor. În ceea ce priveşte timpul de aşteptare, acesta variază de la 10-15 minute până la peste 2 ore după ora programată, iar într-un cabinet de planificare familială nu s-a putut face niciun consult, medicul fiind în concediu.

Au existat şi situaţii în care experienţa a fost pozitivă, pacienta sub acoperire la care s-a apelat în cadrul studiului  catalogând medicul drept „empatic şi dedicat”, întrucat i-a oferit date de contact pentru a clarifica eventuale nelămuriri, dar şi-a exprimat şi bucuria nedisimulată că a venit la cabinet.

„La polul opus, dintre situaţiile neplăcute, menţionăm o atitudine ironică a personalului medical. În momentul în care tânăra pacientă de 22 de ani a solicitat metode de contracepţie, angajaţii au început să râdă în hohote. Într-unul dintre cabinetele de planificare familială, medicul fuma, cabinetul semăna cu o debara, iar aparatul de control ginecologic stătea împachetat într-o cutie” a mai precizat președinta asociației.

Cristian Sas

Concluziile studiului au fost comentate și de Cristian Sas, președintele asociației Colegiul Pacienților, care a precizat, în acest context, că piaţa serviciilor medicale, în principal cele oferite de sistemul public, are două probleme majore, ce ţin de relaţia medic-pacient.

„În primul rând, este reticenţa medicilor în practicarea actului medical bazat pe dovezi, pe mijloacele moderne de investigare. Mai puţin de 10% dintre medicii de familie au un ecograf în cabinetul lor şi mai puţini din aceştia ştiu să-l folosească cu adevărat. De asemenea, pe zona de comunicare cu pacientul, ei nu sunt obligaţi să parcurgă nicio curriculă, motiv pentru care relaţia medic-pacient este de multe ori dezastruoasă. Sunt convins că sunt extreme şi că nu toţi medicii sunt aşa, dar faptul că ei există, creează o imagine proastă asupra întregului corp medical şi primii care ar trebui să se sesizeze şi să ia atitudine ar trebui să fie Colegiul Medicilor”, a declarat Cristian Sas.