PALMED întrevede o criză profundă a sistemului de Sănătate

15 februarie 2018 | 0 comentarii |

O analiză efectuată de Patronatul Furnizorilor de Servicii Medicale Private arată că măsura majorării salariilor din domeniu va produce grave dezechilibre.

 

Cristian Hotoboc

Fără a nega necesitatea majorărilor salariale din sistemul public de Sănătate, ba chiar salutând această inițiativă, președintele organizației reprezentative a patronatelor furnizorilor de servicii medicale private, Cristian Hotoboc, susține într-un comunicat că autoritățile vor opera aceste majorări prin implementarea unor politici „iraționale și discriminatorii”, care vor avea ca efect apariția unei serii de dezechilibre ce vor arunca într-un final sistemul public într-o criză profundă. Cristian Hotoboc spune că autoritățile vor plăti salarii majorate angajaților din sistem, fără însă a suplimenta fondurile alocate Sănătății, proporțional acestor majorări, astfel că o parte din banii alocați servicilor medicale vor merge către salarii, iar cei care vor suporta în final aceste creșteri salariale vor fi tot pacienții.

„Salutăm creşterile salariale din sistemul public, acestea reprezentând o normalizare a situaţiei şi o decizie care ar putea tempera exodul medicilor. Sigur, nicio valoare a unui venit nu poate înlocui o politică coerentă de dezvoltare şi de investiţii, care să ducă în final la un act medical performant, în beneficiul pacientului. Ceea ce imputăm categoric este însă felul în care factorii de decizie aleg să acopere aceste cheltuieli, lăsând tocmai pe umerii pacientului consecinţele creşterilor. Pe scurt, banii sunt aceiaşi, dar acoperă într-o proporţie tot mai mare salarii, şi nu servicii. Riscul major este ca bugetul pentru servicii medicale să scadă, ceea ce afectează pacienţii”, precizează președintele Palmed.

 

În sprijinul acestor afirmații, acesta prezintă o analiză efectuată de specialiștii organizației pe care o conduce, precizând că în acest moment, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate nu plăteşte salarii, ci servicii prestate. Concret, conform analizei PALMED, din bugetul Fondului Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS), jumătate merge către plata serviciilor, la care se adaugă o sumă separată pentru acoperirea cheltuielilor salariale. Calculele arată că aproape 60% din bugetul FNUASS merge acum către spitale, prin servicii şi transferuri. În pasul 2, o analiză pe bugetul din 2017 al unui spital judeţean de urgenţă, la întâmplare selecţionat, arată că 75% din bani au mers către cheltuieli salariale, sumă care depăşeşte încasările din prestarea de servicii, plus subvenţiile FNUASS. „Am extins raţionamentul, făcând un calcul extrem de simplu şi reducând la minimum estimarea. Aşa am ajuns la o previziune sumbră: creşterile salariale anunţate pentru 1 martie 2018, la care adăugăm politica din regulamentul de sporuri negociat în aceste zile, vor face ca ponderea cheltuielilor cu personalul să atingă 80-85% din totalul veniturilor unui spital. Ce înseamnă asta? Tot mai puţini bani vor fi alocaţi pentru materiale sanitare, dispozitive, ceea ce nu poate însemna decât un act medical tot mai puţin performant, oricât de implicaţi ar fi medicii”, mai susține Cristian Hotoboc.

 

În opinia sa, cel mai optimist scenariu arată că, de la 1 martie, peste 70% din cheltuielile FNUASS vor fi cheltuieli de personal, iar în acest context, reprezentanții PALMED solicită de urgență autorităților o regândire a două elemente esenţiale, reprezentate de  tarifele pentru servicii şi contribuţia personală. Analiza prezentată de PALMED mai arată că, fără o creştere a tarifului pentru serviciile medicale, sistemul public se va vedea în imposibilitatea de a-şi achita obligaţiile către personal, având nevoie de un sprijin constant şi în creştere din partea FNUASS. În acest context, sistemul privat va fi discriminat în mod repetat, întrucât „furnizorii de servicii medicale private nu au, în mod firesc şi normal, acces la FNUASS pentru a acoperi cheltuieli, dar nici nu pot face acest lucru prin încasarea unei sume care să acopere costul real, cu titlul de contribuţie personală, neexistând un fundament legal în acest sens”.

Cristian Hotoboc mai anunță că organizația pe care o reprezintă a folosit aceste argumente pentru a demonstra politicile discriminatorii la care sunt supuși furnizorii de servicii medicale private, într-o sesizare pe care PALMED a adresat-o Consiliului Concurenței. „Facem apel la factorii de decizie pentru demararea unor discuţii ample, care să conducă la rezolvarea problemei tarifelor mult prea mici, cu care se confruntă şi sistemul public, precum şi la admiterea şi legiferarea contribuţiei personale”, se mai arată în comunicatul organizației.


Categorii: Actual, Organizatii, Stiri

Adaugati un comentariu


 

*