Pariul priceputului „P”
– Cum te numesti, domnule ?
– Petru Popescu.
– Si ce lucrezi ?
– Prepar pesti pentru pulverizat.
– Bine, dar ce anume operatii faci ?
– Pun pestele pe placi, potrivesc placile pe plite, pregatesc patru putini pentru pestele prajit, pulverizez pasta produsa, pun pe pungi.
– Dar de ce vorbesti numai cu „P”?
– Poftim ?
– De ce vorbesti numai cu „P”?
– Pentru ca pot pronunta pe „P” perfect perceptibil.
– Ei, asta e acum! Pun ramasag ca la intrebarile mele vei gresi.
– Primesc.
– Pe cat ?
– Pun prinsoare pe patru poli !
– S-a facut. Spune-mi ce-ti place sa mananci ?
– Peste, pastravi, plachie, potarnici, prepar piftie piperata, parjoale, pastrama, papricas, papanas, porumbei, pui pane.
– Si ce vin bei ?
– Pinot, pelin, porto.
– Si ce desert ?
– Placinte, prajituri, pepene, prune, pere, portocale, piersici.
– Dar inghetata obisnuesti ?
– Putin… profiterole, parfait.
– Spune-mi cum iti petreci timpul liber ?
– Primavara prefer plimbarile pe potecile padurilor, prin parcuri.
– Dar vara ?
– Pescuiesc.
– Si iarna ?
– Patinez.
– Te pomenesti ca poti sa-mi spui si o poezie care contine numai cuvinte cu litera „P”?
– Pot.
– Asta nu o mai cred. Spune-o!
Poezia poetului Petre Popescu:
„Prin pustiuri, peste pietre,
Pasari, palcuri pribegesc,
Parasindu-si puii proprii
Pe pamantul parintesc.
Prima pasare, pilotul,
Plescaia puternic pliscul,
Patina privind pamantul,
Pajistea, padurea, piscul.”
– Bine! Spune-mi textual ce i-ai spus nevestei cand ai plecat ?
– Paraschiva, papusico, pentru pranz prepara putin patrunjel pe potirnichi. Pa!
– Vad ca am pierdut.
– Pardon, platesti patru poli pentru pierderea pariului.
– Platesc.
– Pune paralele pe portofel.
– Inca o intrebare.
– Poftim!…
– Ce adresa ai matale ?
– Prelungirea Popa Petrescu patru, parter, plecand prin Pangari, peste pod.
