Peste 1.000 de pacienți internați, depistați cu virusul hepatitei C
Acestia au iesit pozitiv la testele efectuate în cadrul unei campanii care s-a desfășurat în șapte spitale importante din București și din țară.
Asociația Echitate în Sănătate a dat publicității rezultatele unei campanii pe care a derulat-o în perioada 15 ianuarie – 28 februarie, vizând depistarea prezenței virusului hepatitei C (VHC) în cazul pacienților internați pentru alte afecțiuni în șapte spitale importante din țară. Inițiativa desfășurării acestei campanii a fost inspirată de faptul că aproximativ 70% dintre persoanele cu hepatita C nu prezintă niciun fel de simptome și nu cunosc faptul că au această boală, care poate fi depistată ușor, prin intermediul unuii simplu test de laborator.
Rezultatele date recent publicității au confirmat acest fapt, indicând faptul că 6% din cei aproape 17.000 de pacienți care au fost testați, au fost depistați pozitiv, niciunul dintre aceștia neavând cunoștință de faptul că este infectat cu acest virus.
Campania s-a desfășurat la Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central Dr. Carol Davila, Spitalul Clinic Judeţean de Urgență Ilfov, Spitalul Clinic de Urgență Sfântul Pantelimon, Spitalul Clinic de Urgență Bagdasar Arseni, Spitalul Universitar de Urgenţă București, Institutul Clinic Fundeni şi Spitalul Municipal Ploieşti. Pe lângă depistarea în faze incipiente a infecției cu virusul hepatitic C, un alt scop principal a fost prevenirea raspândiri acestui virus.
În acest sens, asociația a distribuit, gratuit, în cadrul celor șapte spitale peste 17.000 de kit-uri necesare testării pentru hepatita C, punând la dispoziție și materialele sanitare necesare recoltării probelor de sânge de la pacienți.
Totodată, la dispoziția unităților sanitare au fost puse materiale informative, sub forma unor pliante cu informații despre modul în care se poate preveni răspândirea acestui virus și traseul pe care trebuie să îl parcurgă persoana depistată purtătoare a VHC, pentru stabilirea diagnosticului și începerea tratamentului.
În total, au fost testați 16.964 de pacienți internați pentru alte probleme de sănătate, iar 1.013 dintre aceștia (6%), au fost depistați pozitiv, ceea ce înseamnă că sunt purtători ai virusului VHC. Pacienții testați au fost împărțiți pe grupe de vârstă, iar ponderea cea mai mare a persoanelor depistate pozitiv au avut-o cei de peste 60 de ani.
Astfel, în această grupă se încadrează 477 de pacienți pozitivi, dintre care 206 barbați și 271 de femei, în timp ce în categoria de vârstă 40 – 60 de ani au fost depistați pozitiv 369 de pacienți, dintre care 148 de bărbați și 221 de femei. Cele mai puține cazuri de pacienți infectați sunt în categoria de vârstă 18-40 de ani, respectiv, 167 de persoane, dintre care 90 de bărbați și 77 de femei.
Cei peste 1.000 de pacienți depistați pozitiv au avut astfel șansa de a fi diagnosticați în faze incipiente ale bolii, ceea ce la sporește sansele de vindecare, intrând într-un program de tratament adecvat.
Reprezentanții asociației atrag atenția însă că, deși infecția cu VHC este o problemă de sănătate publică în țara noastră – peste 600.000 de persoane fiind infectate, cazurile noi sunt depistate, de obicei, întâmplător.
Statisticile mai arată că aproximativ 10% din cele 12 milioane de persoane care se estimează a fi infectate cu VHC în întreaga Europă sunt din România, iar țara noastră ocupă locul 4 ca rată a mortalităţii cauzate de afecţiunile hepatice, cu 44,5 decese la 100.000 de locuitori.
Dr. Adrian Streinu Cercel
Referindu-se la campania derulată în cadrul celor șapte spitale, medicul Adrian Streinu Cercel, managerul institutului Matei Balș, spune că „până la introducerea, de către Ministerul Sănătăţii, a programelor naţionale de screening, este important să se realizeze testarea gratuită a pacienților, în vederea depistării precoce a infecţiei. Este nevoie de campanii de screening pe trei componente: campanii de stradă, în farmacii și spitale. Astăzi, în România, avem acces la scheme de tratament ce vindecă infecţia cu VHC. Rezultatele pe care le-am avut în anul 2016 cu privire la aceste scheme de tratament sunt deosebite: peste 5.700 de oameni s-au vindecat în proporţie de 99,32%”, a subliniat specialistul în boli infecțioase.
Aceeași opinie este împărtășită și de dr. Anca Trifan, președintele Societăţii Române de Gastroenterologie şi Hepatologie, care a precizat că „România nu are încă un plan naţional implementat pentru prevenirea hepatitelor virale, pentru creşterea ratelor generale de screening şi a accesului la tratament, deşi în cazul infecţiei cu VHC înregistrăm cea mai ridicată rată de prevalenţă din Europa, de 2,54%. Aproximativ 600.000 de persoane sunt potenţial afectate. Dintre acestea, doar 16% sunt diagnosticate şi doar aproximativ 0,6% sunt tratate”, a arătat medicul.
Specialiștii recunosc însă că s-au făcut progrese în ceea ce privește accesul pacienților români la tratament, chiar dacă autoritățile au avut nevoie de mult timp pentru a îndeplini acest demers, ajungându-se chiar în situația în care unii pacienți și-au câștigat în instanță dreptul de a beneficia gratuit de tratamente inovatoare.
Din noiembrie 2015, în urma unui contract cost-volum-rezultat încheiat de Casa Națională de Asigurări de Sănătate, timp de un an, 6.000 de pacienți aflați în faza cea mai avansată de boală – stadiul de fibroză F4 – au avut acces la terapii inovatoare, beneficiind gratuit de noul trastament fără interferon. După mai bine de 6 luni de la finalizarea acestui contract, în 2017, alți peste 12.000 de pacienți cu hepatita C au acces la tratament fără interferon, în cadrul unor contracte care vor expira în luna mai a acestui an. În cadrul acestor contracte, beneficiază de tratament pacienții a căror fibroză este în stadiile F3, F4 și F2 cu anumite comorbidități, precum și pacienții care suferă de ciroză hepatică decompensată cu VHC. Pacienții se tem însă că accesul la acest nou tratament ar putea fi intrerupt, din cauza întârzierii procedurilor de implementare a noului contract cost-volum-rezultat. Asociaţia Pacienţilor cu Afecţiuni Hepatice din România a solicitat CNAS şi Ministerului Sănătăţii ca, în cadrul noului contract cost-volum-rezultat, să ia în considerare accesul la tratamentul fără interferon pentru toţi pacienţii care suferă de hepatita C, indiferent de stadiul în care se află. „Este un nonsens să avem tratamente de ultimă generație în țara noastră, dar să nu le folosim. În același timp, noile modificări legislative ar trebui să cuprindă contracte multianuale, astfel încât să fie mai multă predictibilitate și să nu mai avem întreruperi de luni de zile în asigurarea tratamentului”, a declarat în acest sens Marinela Debu, președintele asociației.
