Plata CAS si CASS pentru angajatii part-time la nivelul salariului minim, respinsa in Senat

Ultimul cuvant in cazul actului normativ prin care Executivul vrea sa oblige angajatorii sa plateasca la nivelul salariului minim pe economie contributia la pensie si sanatate pentru contractele part-time il are insa Camera Deputatilor, care este decizionala.

Senatul a respins, marti, in calitate de prima camera sesizata, ordonanta de Guvern privind obligarea angajatorilor de a plati CAS si CASS la nivelul salariului minim, in prezent de 1.450 lei, pentru salariatii cu timp partial de munca, chiar daca remuneratia acestora este sub nivelul salariului minim.

Votul din plenul Senatului vine dupa ce si Comisia de buget-finante a aceleiasi Camere, condusa de social-democratul Eugen Teodorovici, a adoptat un raport de respingere a ordonantei, la finalul lunii trecute.

Camera Deputatilor este insa forul decizional, astfel ca nu este inca exclus ca lucrurile sa se schimbe, chiar daca masura respectiva a fost criticata dur de mediul de afaceri si de Opozitie care au aratat ca actul normativ incalca articolul 44 din Constitutie, privind „incalcarea dreptului de proprietate al angajatorului, prin obligarea acestuia de a plati contributii sociale mai mari decat munca prestata de salariat in baza raporturilor de munca” si va descuraja atat angajatorii care vor sa investeasca si sa-si cresca afacerea, cat mai ales angajatii care opteaza pentru ul al doilea job pentru a-si creste veniturile.

Multi dintre medicii care au ramas sa profeseze in Romania isi completeaza veniturile oferindu-si serviciile part-time, la diferite clinici sau cabinete medicale private, iar daca acest proiect de act normativ va fi pana la urma aprobat, exista riscul sa asistam la un nou exod, in conditiile in care si asa avem o criza acuta de profesionisti in sistem.

Ordonanta privind plata CAS si CASS la nivelul salariului minim a fost aprobata de Guvern in sedinta din 20 iulie si vizeaza salariatii cu contracte partiale de munca, urmand ca aceste contributii sa fie achitate de angajatori la nivelul salariului minim pe economie, indiferent de nivelul salariului primit de angajatul care lucreaza part-time.

La momentul respectiv, premierul Mihai Tudose declara ca Executivul va lua in dezbatere „un act normativ foarte discutat in ultimul timp, care implementeaza plata CAS si CASS de catre angajator la nivelul salariului minim pe economie pentru angajatii cu part-time. In fapt, devenise o practica si este astazi o practica – angajatii sa fie tinuti cu part-time cu patru ore, cu cinci ore, cu doua ore si platit diferenta pana la salariul minim din mana, la negru, eludand statul”.

Seful Guvernului explica, totodata, ca decizia a fost inclusa in programul de guvernare in urma faptului ca la ora actuala exista 500.000 de contracte de munca part-time, desi, in realitate, multi dintre acesti salariati lucreaza cu norma intreaga, dar s-au incheiat astfel de contracte pentru a se diminua contributiile catre buget. Primul ministru a precizat insa ca vor exista si exceptii, aceste contributii nu se vor plati pentru studentii, pensionarii si elevii si ucenicii in varsta de pana la 18 ani si nici pentru persoanele cu dizabilitati carora li s-a recunoscut prin lege dreptul de lucra mai putin de 8 ore pe zi sau cei care obtin venituri din mai multe contracte de munca dintre care unul cu norma intreaga.

Potrivit programului de guvernare, obligatia de plata la acest nivel a contributiei la pensie si sanatate pentru contracte part-time era prevazuta sa fie introdusa din luna august a acestui an. Initial, termenul avansat prin programul de convergenta trimis in primavara Comisiei Europene, era luna iunie.

Daca aceasta ordonanta va fi aprobata in cele din urma, pentru salariarii cu contracte individuale de munca cu norma intreaga sau cu timp partial, inclusiv in cazul celor care prevad plata in acord, al caror nivel este sub nivelul salariului minim brut pe tara garantat in plata, pentru determinarea contributiei de asigurari sociale si contributiei de asigurari sociale de sanatate datorate de angajator, venitul luat in calcul va fi salariul minim brut pe tara in vigoare in luna pentru care se datoreaza contributiile si nu venitul realizat de salariat.

La momentul adoptarii actului normativ in Guvern, PNL si USR, dar si Consiliul National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania (CNIPMMR) au solicitat Avocatului Poporului atacarea acestuia la Curtea Constitutionala, insa acest lucru nu s-a intamplat.

Senatul este prima camera sesizata in acest caz, urmand ca forul decizional sa fie Camera Deputatilor.