Prima retinere in dosarul medicilor care faceau teste ilegale pe pacienti

Sefa sectiei de Psihiatrie a Spitalului Clinic Judetean de Urgenta Arad a fost ridicata de procurori in aceasta dimineata si va fi adusa la Bucuresti, unde va fi prezentata instantei cu propunere de arestare preventiva pentru 29 de zile.

Dr. Delia Marina Podea

Procurorii au oferit mai multe detalii despre ancheta demarata ieri, in cazul mai multor medici psihiatri suspectati ca ar fi facut mai multe teste clinice ilegale pe pacienti sau ar fi simultat efectuarea acestora ori au falsificat rezultatele. In scopul obtinerii unor sume mai mari de bani de la cinci societati comerciale cu profil medical, care urmareau lansarea pe piata a unor noi medicamente, medicii respectivi isi asumau efectuarea testelor clinice necesare.

Precizarile vin odata cu anuntul retinerii primei persoane din randul suspectilor, banuita ca ar fi coordonat mai multe astfel de studii clinice ilegale, de pe urma carora obtinea sume importante de bani cu titlu de sponsorizare de la societatile ce solicitau includerea in studii a medicamentelor noi pe care intentionau sa le lanseze pe piata.

Este vorba de medicul psihiatru Delia Marina Podea, sefa sectiei de Psihiatrie a Spitalului Clinic Judetean de Urgenta Arad si cadru didactic la Universitatea de Vest Vasile Goldis din  Arad, care a fost retinuta pentru 24 de ore, in aceasta dimineata, si urmeaza a fi adusa la Bucuresti pentru audieri si pentru a fi prezentata instantei cu propunere de arestare preventiva.

Despre aceasta, anchetatorii spun ca opera in mai multe moduri pentru a obtine banii oferiti de companiile care sponsorizau studiile clinice, studii pe care fie nu le efectua in realitate, fie le efectua fara a avea acordul pacientilor sau apartinatorilor, fie folosea alte medicamente si falsifica rezultatele finale.

In plus, anchetatorii spun ca medicul aradean profita de cei care i se adresau pentru a le elibera documente false din care sa rezulte ca sufera de afectiuni psihice, pe baza carora isi intocmeau ulterior dosare de pensionare. De la acestia, medicul ar fi solicitat si primit diferite sume de bani, in schimbul carora ii inregistra in evidentele medicale ale spitalului, figurand fictiv atat cu internare cat si cu tratament de specialitate, pentru care unitatea medicala primea si bani de la CNAS. Majoritatea acestor persoane nu ramaneau internate in spital si nici nu urmau tratamentul prescris, sustin procurorii.

In acelasi timp, unora dintre acesti asa-zisi pacienti le conditiona internarile fictive de participarea la studiile clinice pe care le conducea, scopul acestui demers fiind obtinerea de sume suplimentare de bani, intrucat pentru derularea acestor studii medicul era platit in functie de numarul de pacienti inrolati.

Mai grav este insa ca si pacientii care aveau intr-adevar nevoie de tratament de specialitate au fost inclusi in aceste studii, insa fara consimtamantul lor sau al apartinatorilor, iar seful sectiei i-au constrans si pe rezidentii carora le era indrumator sa ia parte la comiterea acestor ilegalitati. Studiile clinice erau efectuate fara consimtamantul informat al subiectilor, fiind consemnate in documentele intocmite aspecte necorespunzatoare adevarului, referitoare la diagnostic, starea de sanatate a pacientilor, tratamentul urmat si efectele acestuia. Pentru obtinerea semnaturii pe declaratia privind consimtamantul participarii la studiu, medicul psihiatru fie prezenta documentul pacientilor sau apartinatorilor acestuia, in situatia pacientilor fara discernamant, drept acord pentru prelevarea unor probe biologice ori pentru efectuarea unor analize, fie falsifica sau dispunea unor medici rezidenti sa contrafaca semnatura pacientului.

Intr-un comunicat al procurorilor care se ocupa de caz se mai arata ca pentru a asigura numarul de pacienti prevazut in protocoale, medicul psihiatru includea in studii si persoane care nu sufereau de afectiunea pentru care era testat medicamentul experimental. La indicatiile sale, medicii rezidenti si asistentele medicale consemnau in foile de observatie simptomele necesare includerii in studiu, omitand total sau partial consemnarea simptomelor reale.

Apoi, pe parcursul derularii studiilor, medicul psihiatru consemna in foile de observatii si in celelalte documente aferente aspecte neconforme cu realitatea. Totodata, nu consemna in foile de observatii administrarea unei medicamentatii suplimentare neadmise de protocol, dar care producea efectele pozitive vizate de studiu, mai sustin anchetatorii.

In situatia in care pacientii nu raspundeau la medicamentul testat, pentru a fi mentinuti in studiu, li se administrau medicamente continand substante neadmise in protocolul de studiu, iar pentru a ascunde acest fapt, probele biologice atribuite pacientilor nu erau recoltate de la acestia, ci de la cadrele medicale ale sectiei.

Potrivit dispozitiilor medicului psihiatru, la externare, pacientilor inclusi in studiu li se intocmeau doua seturi de documente, unele reale, care consemnau includerea in studiu, diagnosticul si tratamentul experimental administrat, iar altele contrafacute, care se inmanau pacientului si care prevedeau administrarea unui tratament clasic, fara a se mentiona includerea acestuia in studiu.

Procurorii suspectraza ca in mod similar procedau si alti medici din Bucuresti, Cluj, Constanta si Dolj, dispunand totodata verificari la 31 de spitale si sectii de psihiatre din tara, printre care si Spitalul de Psihiatrie si pentru Masuri de Siguranta Sapoca- Buzau, pentru a verifica modul in care s-au derulat testele clinice desfasurate aici.