Protest inedit: Un medic de familie vrea sa se „reprofileze” ca brancardier

Doctorul și-a depus dosaul de înscriere la un concurs pentru acest post, dorind astfel să atragă atenția asupra faptului că veniturile în domeniul medicinei primare sunt la nivelul salariului unui brancardier.

Dr. Dan Adrian Dărăbanţiu

Un medic de familie arădean  s-a gândit să apeleze la o formă inedită de protest față de felul în care este apreciată medicina primară de către guvernanți. Doctorul s-a înscris la un concurs de angajare pentru un post de brancardier în cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență din Arad, argumentând că astfel va avea parte de o activitate mai puțin stresantă și solicitantă, la un nivel de venit similar cu cel de care beneficiază în prezent, ca medic.

Dr. Dan Adrian Dărăbanţiu a mers, ieri, la Serviciul Resurse Umane al spitalului și și-a depus dosarul de candidat, iar gestul său nu a trecut, evident, neobservat. Medicul a precizat că a luat această decizie pentru a atrage atenția asupra unor anomalii care persistă în sistemul de sănătate românesc, anomalii care s-au accentuat mai ales după ce autoritățile au luat decizia de majorare a salariilor personalului medical din spitale, fără a-i include însă însă „în schemă” și pe medicii de familie sau pe asistentele medicale care lucrează în cadrul acestor cabinete. Medicul arădean spune că veniturile lunare nete ale medicilor de familie sunt în jur de 2.000 de lei, după ce aceștia își achită toate cheltuielile, suma fiind similară cu salariul unui brancardier care lucrează în spital și chiar mai mică dacă se pune la socoteală faptul că brancardierul este plătit în plus pentru turele de noapte și zilele de sărbători legale.

În aceste condiții, dr. Dan Adrian Dărăbanţiu consideră că ar fi mai convenabil să lucreze ca brancardier, pentru că este o activitate mai puțin stresantă, presupune lucrul în ture și astfel ar dispune de mai mult timp liber, este un post fără foarte multe responsabilități, iar nivelul de salarizare este cel puțin similar cu venitul de care beneficiază el în prezent, ca medic de familie.

„Dacă, la ora actuală, cei din spitale sunt plătiţi cu o sumă aproape corectă, cei care nu lucrează direct în spitale sunt lăsaţi în continuare de izbelişte. Spre exemplu, veniturile unui cabinet de medicină de familie se cifrează undeva în jur de 10-12.000 de lei lunar, din care o jumătate se virează la stat. După ce achită și celelalte cheltuieli, medicul de familie rămâne cu un venit lunar net de circa 2.000 de lei. Asta, în condiţiile în care asistentele de la cabinetele de medicină de familie sunt plătite, în general, cu salariul minim pe economie”, a declarat medicul.

Medicul este nemulțumit că medicii de familie sunt priviți în continuare ca nişte „privaţi”, deși Casa Naţională de Asigurări de Sănătate este singura care decide condițiile încheierii contractului și nici nu permite doctorilor să practice alte preţuri pentru serviciile medicale oferite, decât cele decontate pe baza unor tarife stabilite unilateral.

Prin protestul său inedit, medicul arădean spune că dorește să atragă atenția și asupra faptului că, din cauza salariilor mici pe care le primesc în cadrul cabinetelor de medicina familiei, multe asistente medicale optează pentru spitalele de stat, efectele acestei „migrații” făcându-se deja resimțite. „Sunt foarte multe cabinete de medicină de familie care funcţionează la limită, în primul rând din cauza numărului redus de asistente, problemă ce se regăseşte în special în mediul rural. Apoi, statul subvenţionează spitalele, fiindcă din serviciile pe care le oferă nu s-ar putea asigura salariile. De aici apare şi discrepanţa salarială foarte mare dintre spitalele de stat şi cele private”, a punctat medicul de familie. Acesta a mai spus că, în momentul în care și-a depus dosarul pentru postul de brancardier, chiar și cei din cadrul serviciului de resurse umane al spitalului s-au plâns că au salarii foarte mici în comparație cu brancardierii și infirmierele care lucrează în unitatea medicală.