Proteza bionica, preocupare a MApN pentru recuperarea militarilor cu amputatii

In cadrul unui Simpozion multidisciplinar desfasurat la sfarsitul saptamanii trecute la Spitalul Militar Central, participantii au concluzionat ca dialogul interdisciplinar este un  imperativ al medicinei moderne.

 

Zeci de specialisti in chirurgie, ortopedie, recuperare medicala si protezare s-au intalnit, la sfarsitul saptamanii trecute, in Amfiteatrul Spitalului Universitar de Urgenta Militar Central „Dr. Carol Davila” (SUUMC), unde s-au desfasurat lucrarile Simpozionului interdisciplinar cu tema „Indicatii si tehnici de amputatie, protezare bionica si recuperare functionala a membrelor”.

      Prezent la deschiderea lucrarilor manifestarii stiintifice, in calitate de reprezentant al conducerii Ministerului Apararii Nationale (MapN), colonel medic dr. asistent universitar dr. Constantin Stefani, seful Directiei Medicale a tinut sa mentioneze ca prezenta sa dovedeste „pe de o parte, o recunoastere, in economia organizationala, a rolului acestei structuri, de veriga in comunicarea inter si intrainstitutionala, in special pe palierul medicinei operationale si interoperabilitatii, cat si de asumare a unui rol de liant in indeplinirea dezideratelor de asigurare a dreptului constitutional de acces la sanatate si ingrijiri de specialitate”.

 

Reprezentantul MapN a mai tinut sa precizeze ca in special in ultimii doi ani, pe agenda de dezbateri publice a institutiei pe care o reprezinta, unul dintre subiectele cu puternic impact emotional este „tema cinstirii eroilor nostri, camarazi raniti in teatrele de operatii sau pe timpul executarii unor misiuni pe teritoriul.(…)In contextul actual de securitate, noile provocari geo-strategice reprezentate de amenintarile asimetrice sunt cele care genereaza un numar semnificativ de victime, comparative cu cifrele statistice rezultate in urma conflictelor armate clasice, apanaj al razboiului rece. In categoria anterior mentionata, se regasesc, cu o pondere majoritara, leziunile fizice complexe si traumele psihologice rezultate in urma utilizarii unor tipuri neconventionale de explozivi”, un buget considerabil fiind alocat tramamentului medical de specialitate in cazul leziunilor survenite la nivelul membrelor, segment in care se inregistreaza un  njumar semknificativ de amputatii care, chiar daca salveaza viata pacientului, genereaza un handicap care poate fi rezolvat numai prin interventii medicale ulterioare suiccesive.

 

Subliniind ca stadiul final al ingrijirilor medicale este reprezentat de protezarea membrelor amputate, dr. Stefani a incadrat pe aceeasi linie si tema simpozionului la care a participat, aratand ca manifestarea stiintifica isi propune „punerea la dispozitia actului medical a unor produse rezultate exclusiv din cercetarea romaneasca, o alternativa pentru mentinerea unui nivel de activitate apropiat celui normal si chiar reincadrarea in munca, printr-o o reinsertie sociala precoce si diminuarea, spre cote minime, a  aparitiei semnelor si simptomelor PTSD. As vrea sa subliniez, in acest context, faptul ca, pentru a oferi o sansa la o viata normala tuturor camarazilor nostri – veterani de razboi sau raniti pe timpul executarii misiunilor pe teritoriul national -, actionand in solidar cu nevoile acestora prin oferirea de servicii medicale performante si la inalte standarde nu poate trece de la vorba la fapta decat in urma unui efort sustinut, a unui dialog extins  inter- si intra-institutional si iata, a unui dialog transdisciplinar”, recunoscand insa ca efortul financiar al MapN nu poate asigura o adevarata reforma a sistemului de sanatate in reteaua OPSNAJ, fara contributia mediului academic si al societatii civile.

 

Demersul stiintific de la sfarsitul saptamanii trecute vine, potrivit organizatorilor, in intampinarea preocuparilor si prioritatilor Ministerului Apararii Nationale privind asigurarea asistentei medicale de specialitate si de recuperare fizica pentru ranitii din teatrele de operatii sau pe timpul executarii misiunilor pe teritoriul national -, prin implementarea produselor si proiectelor de cercetare axate pe managementul amputatiilor de campanie si pe recuperarea ulterioara protezarii bionice.

Primul roman care a beneficiat de o proteza bionica a fost un tanar bucurestean, student la drept, care in septembrie 2008 a folosit proteza bionica de brat, dupa ce in ianuarie ii fusese amputata mana din cauza unei tumori.

In februarie 2014 au fost facute publice noi progrese in domeniul protezarii bionice. Cercetatorii elvetieni, germani si italieni au prezentat rezultatele testarii unei maini bionice prin intermediul careia pacientul isi poate recupera nu doar mobilitatea ci si simtul tactil. Studiul a avut loc la spitalul Gemelli din Roma – Italia, pe un danez in varsta de 36 de ani, care avea bratul stang amputat in urma cu noua ani, dupa ce fusese ranit intr-o explozie. Rezultatele studiului clinic au fost publicate in revista Science Translational Medicine, iar cercetatorii au avansat posibilitatea comercializarii unei astfel de proteze „peste cinci ani cel mai devreme sau peste 15 ani cel mai tarziu”.

 

Proteza bionica reprezinta un salt extraodinar pentru medicina. Ea foloseste principiile mioelectrice pentru a misca cele cinci degete complet articulate ale protezei. Mana se pliaza pe conturul obiectelor, apropiindu-se de functionarea unei maini umane.

La Simpozionul organizat la Spitalul Militar Central au participat personalitati marcante ale lumii medicale si academice, printre acestia  numarandu-se prof. univ. dr. Gheorghe Panait, membru de onoare al Academiei de Stiinte Medicale si Presedinte al Societatii Ortopedica de Protezare si Ortezare din Romania, academician Gheorghe Stefan, Decanul catedrei de Electronica – Universitatea Politehnica Bucuresti, prof. univ. dr. Stefan Cristea -seful Clinicii de Ortopedie-Traumatologie a Spitalului Clinic de Urgenta „Sf. Pantelimon” Bucuresti, col. medic conf. univ. dr. Florentina Ionita-Radu, directorul general al Spitalului Universitar de Urgenta Militar Central „Dr. Carol Davila” si general de brigada (rez.) prof. univ. dr. Adrian Barbilian, seful Clinicii de Ortopedie – Traumatologie din SUUMC.

 * Foto SUMMC realizate de Petrica Mihalache