Radiografia coruptiei din sistemul public de sanatate

12 februarie 2015 | 0 comentarii |

Un studiu recent coordonat chiar de Ministerul Sanatatii releva ca acest fenomen s-a ramificat in intregul sistem, romanii declarand ca au dat spaga incepand cu paznicul de la poarta spitalului pana la medicul sef de sectie.

 

-spaga sanatateDupa cum se concluziona, la finele lunii trecute, si ultimul raport MCV intocmit de Comisia Europeana, referitor la Romainia, coruptia pare sa fie fenomenul ce caracterizeaza cu preponderenta sistemul public de sanatate din Romania. Din aceasta cauza,  tara noastra a primit serioase critici din partea oficialilor europeni. Amploarea fenomenului este reconfirmata de rezultatele unui studiu efectuat ulterior, in randul romanilor, sub coordonarea Ministerului Sanatatii si a Asociatiei pentru Implementarea Democratiei. Cercetarea de piata a fost efectuata de specialisti din cadrul Centrului pentru Studierea Opiniei Publice, iar peste jumatate dintre cei chestionati au recunoscut ca au dat spaga tuturor categoriilor de personal din sistemul public sanitar, pornind de la paznicul de la poarta spitalului, continuand cu asistentele si infirmierele de pe sectii si apoi cu medicii specialisti si chiar sefii de sectii. Nu in toate cazurile au fost solicitate aceste atentii, ceea ce denota ca obiceiul este unul impamantenit, o cutuma general acceptata si intretinuta de ambele parti.

Studiul mai arata ca mai mult de un sfert dintre persoanele care au apelat la servicii medicale in sistemul public de sanatate pe parcursul anului trecut recunosc ca au oferit atentii sau bani personalului medical. In ceea ce priveste pacientii spitalizati, 37 la suta dintre respondenti declara ca au oferit bani sau atentii medicilor pe durata ultimei internari, 34 la suta au fost atenti cu asistentele, 25 la suta cu infirmierele, iar 14 la suta dintre respondenti declara ca au oferit bani sau atentii si personalului auxiliar, precum brancardieri, agenti de paza, laboranti etc.

 

spagaStudiul mai arata ca astfel de stimulente au fost solicitate pentru sau de catre unii medici din spitale, printr-o conditionare directa de catre medic, sau indirect, de catre o asistenta, o infirmiera sau de catre personalul auxiliar, pentru medic. In aproximativ 10 la suta dintre cazurile in care pacientii internati au oferit bani sau atentii medicilor, aceasta s-a facut la solicitarea medicului. Un procent similar dintre asistentele si infirmierele care au primit bani sau atentii au solicitat acest lucru. „Conditionarea acordarii asistentei medicale reprezinta un demers ingrijorator, afectand in mod direct sanatatea pacientilor, cu atat mai mult a celor ce nu detin resurse financiare pentru astfel de plati. Acest tip de comportament afecteaza atat pacientii, cat si imaginea cadrelor medico-sanitare in general, aducand in acelasi timp grave deservicii intregului sistem public de sanatate. Principalele motive pentru care respondentii au oferit bani sau atentii sunt legate in primul rand de dorinta de a beneficia de consultatii medicale mai amanuntite, de a recompensa personalul medico-sanitar pentru serviciile medico-sanitare de care a beneficiat, de a nu sta la coada, de a obtine mai rapid rezultatele analizelor sau investigatiilor si pentru a beneficia de internare” , precizeaza autorii studiului.

 

hol spital pacientiIn ceea ce priveste perceptiile referitoare la cauzele fenomenului de coruptie in sistemul public de sanatate, cu referire la personalul medical, mai mult de jumatate dintre respondenti au apreciat ca medicii romani nu sunt motivati sa ramana sa profeseze in tara fara a fi corupti.

Intre cauzele identificate de respondenti pentru nivelul sporit de coruptie perceputa in sistemul public de sanatate s-au aflat o serie de factori de ordin  legislativ, administrativ, de control si de natura personala.

Respondentii au apreciat ca principale cauze de natura legislativa aflate la baza coruptiei in sistemul sanitar sunt alocarea, a unui procent insuficient din bugetul de stat acestui domeniu, precum si absenta legislatiei axate pe masuri de prevenire a fenomenului.

Dintre factorii de ordin administrativ, un sfert dintre respondenti au apreciat ca fenomenul coruptiei este favorizat de nivelul scazut de salarizare din sistemul public de sanatate, 20 la suta au reclamat birocratia excesiva, iar 17 la suta au reclamat incompetenta personalului de conducere.

In ceea ce priveste factorii de control, jumatate au apreciat ca fenomenul coruptiei este favorizat de insuficienta masurilor de sanctionare a personalului corupt, iar 45 la suta, de ineficienta structurilor de control din sistemul medical.

Dintre factorii de natura personala, 33 la suta dintre respondenti au reclamat ca factor favorizant obisnuinta pacientilor de a oferi bani sau  atenţii, 29 la suta recunoscand ca fenomenul coruptiei poate fi favorizat si de complicitatea pacientilor, in timp ce 27 la suta fac referire si la lipsa integritatii personalului din serviciile de sanatate.

 

pacienti spitalAnalizand gradul de cunoastere a legislatiei privitoare la semnalarea cazurilor de coruptie, un alt aspect important evidentiat de rezultatele cercetarii este faptul ca 75 la suta dintre persoanele intervievate nu stiu ca la nivelul fiecarui spital functioneaza un Consiliu Etic ce are in atributii gestionarea sesizarilor cu privire la integritatea personalului medico-sanitar.

Desi un sfert dintre respondenti stiu despre aceasta institutie, 88 la sutsa dintre ei nu au sesizat-o niciodata. „Chiar daca, in comparatie cu anul 2013, a crescut atat numarul cetatenilor care au aflat despre Consiliile Etice, cat si numarul celor care au apelat la acestea, consideram ca este necesara si oportuna o mai buna informare a cetatenilor cu privire la existenta Consiliilor Etice la nivelul spitalelor si dreptul cetatenilor de a sesiza aceste consilii, prin derularea unor campanii de amploare, la nivel national si local”, mai precizeaza autorii studiului.

 

spaga In ceea ce priveste perceptia pacientilor intervievati asupra masurilor de prevenire si combatere a fenomenului de coruptie, la intrebarea referitoare la necesitatea unei mai bune supravegheri a achizitiilor publice din sistemul sanitar, 82 la suta dintre respondenti au apreciat ca masura este utila. De asemenea, 83 la suta dintre cei 1.076  de respondenti sunt de acord cu existenta unei structuri care sa verifice corectitudinea contractelor pentru medicamente si consumabile in sectorul sanitar.
       Potrivit cercetarii, solutionarea problemei platilor informale oferite de catre pacienti personalului medical ar putea fi rezolvata prin existenta unui sistem de asigurari care sa acopere confortul si atentia pe care pacientii si le doresc, prin sanctionarea cadrelor medico-sanitare care accepta aceste plati, prin realizarea de controale mai dese la nivelul cadrelor medico-sanitare, dar si printr-un sistem de plati directe, transparente.

Pentru ca medicii sa nu devina corupti, respondentii au apreciat ca suma minima neta cu care ar trebui platiti acestia ar trebui sa fie intre 2.271 de lei in medie pentru medicii rezidenti si 5.606 de lei in medie pentru chirurgii din spitale.

 


Adaugati un comentariu


 

*