REPORTAJUL DE DUMINICA: Cumintenia artei inscrisa pe ou

6 aprilie 2014 | 0 comentarii |
Ioana Matei, la masa de incondeiat

Ioana Matei, la masa de incondeiat

Cumintenia se spune ca este apanajul oamenilor nobili care isi stiu bine propria valoare si o lasa sa se dezvolte asa cum dicteaza soarta. Este o valoare pe care putini oameni stiu sa o conserve, astfel incat sa nu-si pericliteze propria viata, fie ea sociala sau profesionala. Daca mai adaugam si lumina din ochi, atunci izvorul de sanatate pe care ti-l ofera un mester autentic este de negasit in alta parte decat stand minute in sir langa un astfel de om special.

Pe Ioana Matei o caracterizeaza o cumintenie inexplicabila. Vioiciunea din priviri si precizia mainilor, nobletea cu care poarta costumul popular atat de autentic si el, caci de, e de pe Valea Slanicului, zona unde costumul acesta al poporului s-a nascut si inca mai prinde viata in mainile tarancilor care lasa stransul brazdelor in favoarea acului subtire si a cilicului.

 

Intr-un targ al mesterilor populari

Intr-un targ al mesterilor populari

Am cunoscut-o pe Ioana Matei in expozitii locale, aici la Buzau, desi cel putin o data pe luna trec pe la poarta ei. Oamenii din Vintila Voda, zona in care doamna oualor incondeiate locuieste intr-o seninatate aparte, spun ca este atat de aparte vecina lor, incat cu drag ii indruma pe musafiri catre curtea ei.

Graba reporterului e de neiertat uneori. Ajungem sa o regretam cand depunem doua flori, din respect, acolo unde fiecare ajungem la un moment dat. Numai ca Ioana Matei va fi de gasit inainte de Paste, cu mare dificultate. E perioada in care mesterii populari care au pasiunea si indeletnicirea incondeierii oualor, au multa treaba. Sunt chemati sa-si prezinte „bijuteriile” in expozitii nationale sau chiar in afara Romaniei. E vremea ca ei sa se prezinte lumii. Isi iau cu ei cumintenia, sora cu sfintenia taranului legat din nastere de bun simt. Si merg astfel in lume, ca ea sa-i vada asa cum sunt ei. Asa se pare ca vor fi si in fata noastra, a buzoienilor, pe 14 aprilie, intr-un targ-expozitie pus la cale de Centrul pentru Cultura si Arta si de Consiliul Judetean Buzau. Asteptam sa-i vedem. Pana atunci, invatam sa incalzim ceara si sa folosim chisita sau acul de incondeiat.

 

Incondeierea oualor in Tabara de la Monteoru

Incondeierea oualor in Tabara de la Monteoru

Va spuneam ca am intalnit-o pe Ioana Matei in diverse ocazii, in judetul Buzau. De referinta este un atelier la Sarata Monteoru. Aceasta este una dintre obligatiile nescrise ale mesterilor populari, de oriunde din Romania, sa-i invete pe copii ceea ce si ei au invatat de undeva.

Ioana Matei si Elena Stanescu – o doamna profesoara din Chiojdu, plus doamna Doina Musat din Smeeni predau, fiecare, arta pe care o cunosc de acasa: incondeierea oualor, tainele costumului popular si confectionarea opincilor. Roata, la mese, elevi. Unii de la scoala din Merei, altii de la scolile celor doua doamne profesoare. Un atelier de vara, care ar trebui sa aiba loc si in saptamana care sta sa inceapa in educatia romaneasca – Scoala altfel. In saptamana aceasta, in salile de clasa ar trebui sa o gasim pe Ioana Matei, mai ales ca mai avem fix doua saptamani pana la sarbatorile care aduc omagiul crestin al Invierii. Lasam si noi, mesterul popular ,sa ne faca partasi la traditie…

 

Ioana Matei si ucenicii de ocazie

Ioana Matei si ucenicii de ocazie

Imbracata precum bunica mea de odinioara, in costum popular, Ioana Matei zambeste larg. Nu lasa insa din mana oul golit, care isi asteapta supus motivul. In toata tara nu se gasesc oua la fel cu ale noastre. Eu am fost si la Bucuresti, si la Iasi, si la Sibiu si la Piatra Neamt si numai ale noastre sunt strict legate de sarbatoarea Pastelui. Cununa de spini este reprezentativa pentru zona noastra si pentru aceste sarbatori. Eu am facut oua cu mesajul Hristos a inviat!/ Adevarat a inviat! Si cu un soare mare pe centru. Pentru Invierea Domnului, reprezentative sunt ouale rosii pentru ca in momentul rastignirii lui Iisus, una dintre cele trei Marii a lasat cosul de pe mana jos si a vrut sa se inchine. S-a inchinat, insa sangele Mantuitorului a curs pe oua si le-a inrosit. Unele in intregime, unele doar picurate. Pentru asta le infrumuseteam si noi. Cu motive vechi, nationale si florale. La noi se incondeiaza traditional, in ceara de albine, dupa ce au fost golite de galbenus si albus, pentru a nu se strica, peste timp. De Paste, insa, le facem pline. Le scriem modelul cu ceara, le cufundam in vopsea si le inrosim. Dupa aceea, la o temperatura mai puternica, la o lumanare sau la un cuptor, dam ceara jos si le stergem. Le lacuim si arata nemaipomenit!, ne spune povestea Ioana Matei, singurul mester popular din zona Buzaului vestit pentru arta incondeierii oualor.

 

Oua incondeiate, din expozitia proprie

Oua incondeiate, din expozitia proprie

Ouale incondeiate de Ioana Matei au luat de multa vreme calea strainatatii. De aproape 50 de ani, doamna aceasta maiestreste cu migala motive vechi, care au legatura cu sarbatoarea poate cea mai frumoasa a omenirii crestine. Pune mister, pasiune, traditie si dramul necesar de sanatate in ceea ce face. Zilele de Paste ar trebui sa fie si pentru noi, buzoienii, un prilej de a ne mandri cu astfel de oameni care dau piept cu redutabilii mesteri incondeietori din Bucovina si ne reprezinta aparte in lumea aceasta inedita a mestesugului.

Inedita in munca Ioanei Matei este pastrarea intocmai a traditiilor de odinioara, a motivelor inscrise pe ou cu precizie si folosirea exclusiv a culorii rosu, reprezentand sacrificiul prin sange al Mantuitorului Iisus Hristos.

Interesant este ca in zona Ioanei Matei, Vintila Voda, dar si mai sus spre Manzalesti si Lopatari, femeile folosesc si in ziua de astazi sfecla rosie, frunzele de nuc si foile de ceapa uscata pentru a vopsi ouale de Paste. Mai mult, aceleasi batrane de la care si Ioana Matei a invatat mestesugul pregatesc pentru Joia Mare cea mai curata ceara de albine pe care o topesc si cu care isncriu motivele traditionale pe ouale de sarbatoare.

 

De-o viata, mester autentic

De-o viata, mester autentic

Condeiul cu care se scrie modelul, cunoscut in zona nordica a tarii ca si chisita, este de fapt un betisor din lemn, cu un tub subtire la capat, din foita de aluminiu. Prin acesta, ceara curge cat este necesar. Se spune ca ouale incondeiate, asa cum ne-a explicat anterior si Ioana Matei, sunt o marturie a datinilor si obiceiurilor pascale, iar rosul este culoarea sacrificiului Mantuitorului, a sangelui Sfant care a curs pentru noi toti. Linia dreapta verticala, desenata pe ou, inseamna viata, iar cea cea orizontala simbolizeaza moartea. Linia dubla dreapta reprezinta eternitatea, linia cu dreptunghiuri simbolizeaza cunoasterea si gandirea, cea usor ondulata este purificarea si apa, spirala este timpul, iar dubla spirala este legatura dintre viata si moarte. Oul, vazut ca  simbol primordial, ca samanta a vietii, este vopsit si incondeiat in zilele de joi si sambata din Saptamana Mare. Ouale incondeiate sunt o marturie a datinilor, credintelor si obiceiurilor pascale, un element de cultura spirituala specific romaneasca.

In perioada 14-18 aprilie, Consiliul Judetean Buzau, prin Centrul Judetean pentru Cultura si Arta organizeaza expozitia „Traditii si  credinta”. Vor fi expuse, in foaierul Salii de Spectacole de pe Bulevardul Balcescu din municipiul resedinta de judet, oua incondeiate, icoane sculptate si pictate, precum si de tesaturi traditionale. Pentru a stimula pastrarea si promovarea traditiilor, Consiliul Judetean va premia cele mai frumoase exponate. De la eveniment nu vor lipsi Adela Petre si Amalia Papazisu- „tezaure vii” recunoscute de UNESCO.

 


Categorii: Reportaj

Adaugati un comentariu


 

*