REPORTAJUL DE DUMINICA: Sanatatea din camara

Putem noi sa trecem cu vederea ca septembrie este perioada de apogeu a prepararii conservelor pentru iarna? Nicidecum, pentru ca sanatatea noastra depinde de ceea ce mancam, iar portia primita din borcanul bine pregatit si ascuns cateva luni in camara este ca un medicament minune.

O gospodina care sa prepare cu pasiune conservele toamnei nu e greu de gasit in variatul judet Buzau. Majoritatea stau cuminti langa legumele si fructele deja culese si pregatite pentru compotul delicios sau sosul nemaipomenit si se multumesc cu propria apreciere vizavi de munca depusa.

 

Am apucat repede drumul spre Naeni. Traseul este pitoresc, printre vii, bogate anul acesta. Din Breaza incepe si paradisul migdalilor care si-au copt fructele si le lasa sa cada pe pamant, spre bucuria adevaratilor consumatori de miez de migdala. Oamenii au ajuns sa planteze in ultimii ani, migdali pentru a comercializa fructele. Intalnesc in Breaza o doamna pregatita, inainte de ora 8 a diminetii, de spalat butoaiele pentru vin. Daca nu incepi devreme, spune femeia, nu faci nimic toata ziua.

Din vorba in vorba, ajungem la migdale. Imi arata cu degetul, casa de peste drum. Vecina a mancat in fieacre zi cate 10 migdale si s-a vindecat, desigur luand in paralel si medicatia prescrisa de medicul specialist, de hepatita C. Mie mi s-au uscat, dar au vecinii. Migdalele sunt antioxidante. Se recomanda ca o luna de zile sa mananci migdale. E perioada lor. Eu am facut cu sotul, impreuna, aceasta cura. O luna. Dupa aceea a scazut colesterolul.

M-au pus pe ganduri spusele femeii, iar la Breaza cred ca sunt cele mai bune migdale. Soarele tine cu oamenii de aici.

 

Trebuie sa ma grabesc, sa ma intalnesc cu familia Stanciu. Ionel este  viticultor si Elena, fost cadru didactic, acum gospodina excelenta. Il trecem cu vederea pe domnul Stanciu, pentru ca este ocupat cu zdrobitul strugurilor, pregatitul butoaielor si cate o mai avea de facut un viticultor acum. Dar aflam noi candva.

Crama in piatra calcaroasa este numai pentru vin, iar beciul ascunde o comoara comparabila, ca pret. Borcan langa borcan, bine lustruite, sticla langa sticla, bine umplute. E munca de o vara a doamnei Elena. Pentru ca sotul este viticultor medaliat, doamna vrea sa scoata din fructe ce e mai ales.

Din stanga noastra vine un miros placut de mar acrisor, iar de pe o lavita sclipesc sticlele cu sirop. Nu am facut prea multe, dar mai am de adaugat, spre exemplu, compot din struguri Hamburg, gogosari… incepe sa se explice, insa mult prea modest, doamna aceasta care ne impresioneaza din start, prin curatenie. Acolo am o dulceata din mere parfumate. Nu sunt de la noi din zona, dar e minunata dulceata. Rosii in bulion, castraveti, dulceturi, ardei iuti, foi de vita… aici la vita imi place sa pun cateva corcoduse deasupra. Foile de vita nu le spal de obicei, le oparesc foarte putin in apa cu sare. Le las sa se racoreasca, le asez in borcan cate 10, impachetate. Pun apa cu sare deasupra si cateva corcoduse. Stau perfect, pentru iarna.

 

Sincer, beciul acesta e mai plin ca la magazin. Atat de bine asezate si curate borcanele… daca ar fi sa facem un calcul, borcanul de foi de vita conservate… Dar avem altceva de aflat.

Aici am un sirop din bobite de soc, boabe de struguri de Hamburg si coarne. Avem doi pomisori in gradina. Fac pentru copii, pentru ca ei au tendinta sa bea mereu siropuri si sucuri care nu sunt deloc sanataoase, din comert. Pun apa la foc, zdrobesc toate fructele cu ceva din lemn, o lingura. Le las sa fiarba. Cand se lasa la fundul oalei, le strecor. La un litru de lichid pun 750 de grame de zahar si le fierb. De cativa ani am auzit eu ce rol au boabele de soc. De cand avem internet, ma uit sa vad ce rol au ele in sanatatea noastra. Noi avem niste cunostinte care fac dulceata de soc, pentru astm. Copiii trebuie sa stie ca acest suc e natural. Se bea cu apa plata. Nepoteii mei s-au obisnuit sa-mi ceara sa aduc de la beci o sticla cu sirop. Mai am de pus la borcan gogosarii, muraturile si varza. Eu pun gogosarii umpluti cu varza.

Galeria conservelor de iarna de la doamna Elena este completa si e bine de retinut ca iarna, cand zapada depaseste metrul inaltime, camara este averea nepretuita.

 

Specialistii recomanda ca numar unu, fructele si legumele deshidratatae, apoi muraturile in sare, sucul de rosii si fructele conservate in miere.

Cea mai buna metoda de conservare a vegetalelor este deshidratarea. Prunele si merele uscate sunt un obicei al localnicilor din zonele de munte, in general, insa de la Podgoria sau Tisau fenomenul a ajuns in piata. Un kilogram de prune oparite si uscate sau afumate costa, in luna decembrie, chiar si 20 de lei, iar prepararea acum costa 3,5 lei la sateni acasa. „Poamele”, adica feliile de mere deshidratatae, suunt insa sunt un obicei de consum abia renascut. Doamnele de la oras consuma prune si mere uscate ca pe o gustare, femeile de la sat insa fac orez cu prune uscate sau chiar ciorba. Pentru copiii cu afectiuni stomacale, o pruna pusa intr-un pahar cu apa rece, seara, si consumata abia a doua zi este tratament sigur.

Revenind la top, muraturile in saramura sunt foarte sanataoase. O lingura de sare la litrul de apa si pot fi asa conservate, imi explica aceeasi doamna din Naeni, merele si perele si legumele – gogoele, morcov, telina si ardei. Toate sunt portii sanatoase de probiotice, bacterii esentiale pentru tractul gastro-intestinal.

 

Cu cat intalnesc mai multe doamne care stiu sa prepare sanatos conserve de iarna, cu atat invat mai multe. Spre exemplu, recomandat este sa folosim mirodenii in conserve, pentru ca la momentul consumului ele scad riscul de cancer. Prin fermentare, muraturile au un continut ridicat de acid lactic, foarte sanatos pentru organism. Acest acid ajuta la dezvoltarea bacteriilor „bune” din intestine, fortificand astfel sistemul imunitar, diminuand nivelul colesterolului „rau” si imbunatatind circulatia sangelui. Unele studii arata ca muraturile obtinute prin fermentare sunt benefice in astm, in unele afectiuni ale pielii si in cancer de colon. De asemenea, otetul folosit la conservare are proprietati antibacteriene, fiind benefic pentru infectiile urinare si pentru inhibarea bacteriei E.coli, care poate cauza infectii serioase. Cel mai indicat otet este cel obtinut din mere sau din vin. Muraturile ajuta si digestia. Sarace in calorii si in grasimi, ele sunt bogate in fibre, necesare in procesul de digestie. De asemenea, datorita continutului de antioxidanti, sunt recomandate in prevenirea cancerului. Mararul, nelipsit din conservele cu castraveti murati, contine flavonoizi, substante cu proprietati anticancerigene. Varza murata este bogata in vitaminele C, B1, B2 si B6, in minerale (calciu) si oligoelemente (iod) necesare functionarii organismului.