REPORTAJUL DE DUMINICA: Sarbatoarea cercetarii legumicole buzoiene, sub cod de uitare?

Canicula cu care ne-au avertizat meteorologii, marcata la Buzau cu cod galben de-a lungul acestei saptamani, care se incheie cu cod portocaliu, lasa un gust amar si asupra unor evenimente organizate in aceasta perioada. Spre exemplu, pe 23 iulie a fost Ziua legumiculturii buzoiene. De fapt, a Statiunii de Cercetare Dezvoltare Legumicola din Buzau.

Dar, cand stim ca de 58 de ani, de aici pleaca toate ideile de legume pe care le gasim in culturile fermierilor din toata tara, zicem clar ca a legumiculturii insasi a fost ziua, chiar daca lipsa de implicare si de reprezentare a autoritatilor ne duce cu gandul ca cercetarea legumicola buzoiana a fost pusa sub… „cod de uitare” de nici nu stiu ce culoare.

Soarele si-a ridicat fruntea, joi, pana dincolo de 36 de grade C. Parca sa faca in ciuda celor cativa fermieri, profesori universitari, reprezentanti de firme care comercializeaza substante pentru tratarea legumelor, academicieni chiar si vreo doi-trei directori de institutii agricole locale, plus un reprezentant al Ministerului Agriculturii, prezenti la eveniment. Bine ca evenimentul nu a fost astazi, cand Buzaul va fi „daruit” de soare cu cel putin 39 de grade Celsius!

 

Lume putina la Ziua Portilor Deschise la SCDL… A IX-a editie a unei astfel de zile si 58 de ani de la infiintare. Nu caut raspuns la o eventuala intrebare, pentru ca este previzibil totul, ci caut oamenii interesanti ai evenimentului. Pe cei care stiu ca lectia de legumicultura inseamna sanatate si stiinta, pricepere si omenie.  Pe langa panourile pe care sunt afisate soiurile de legume care aduc mandrie celor care au trecut pe aici, in cei 58 de ani de existenta, se invarte, sistematic, un batranel cu o sacosa din plastic in mana. Este Ion Ivan care-mi spune ca „Din 1973 si pana in 2009 am lucrat aici. Era putin altfel, iar leguma de la experimentala era lege pentru orice roman. De aici incepea gradina romanului. Am facut vedeta Rosia Buzau 22 si 1600, iar acum e mai pretioasa poate Siriana – o tomata productiva, care se incadreaza la ceea ce cere piata in acest moment”.

Pentru tomata Siriana, omologata in 2006, cercetatorii statiunii au lucrat 20 de ani. Fructele hibridului Siriana sunt acum pe piata, iar rasadurile sunt tot mai solicitate de legumicultorii autohtoni, pentru ca au compozitia si gustul tomatelor cu adevarat romanesti, pe care le cere consumatorul, de la simplul muritor pana la cei mai pretentiosi.

 

 „Privesc cu drag anii petrecuti la Satiune… am plecat la pensie si am lucrat o perioada cu inginerul Mogos care, si el, a fost aici pana nu demult. Acum are propria experimentala, sa zic asa, la marginea Buzaului spre Braila. Veneau aici romani de peste tot, de la Suceava, unde clima era altfel, mai montana, si pana la Oradea si Constanta si cereau rosii, vinete, castraveti, fasole, ardei gras… ochii lui Ion Ivan parca si lacrimeaza cand spune aceste cuvinte. Poate-i de la soare, dar mai degraba cred ca emotia si nostalgia l-au coplesit. O viata a lucrat pamantul faramitat in ultimii ani, zece as spune eu, in piata imobiliara. Acum, batranul e mandru ca a lucrat aici si vine in fiecare an sa vada ce soiuri au mai ameliorat ori au mai creat domnii de la SCDL.

SCDL Buzau are un portofoliu de 64 de soiuri si hibrizi omologati si brevetati, iar in lucru are alte zeci de creatii, in diferite etape de studiu. Lipsa banilor ingreuneaza insa munca cercetatorilor, anual fiind necesari pentru cercetare cel putin 100.000 de lei.

 

Cateva rafturi vechi sustin creatiile de ultima ora ale grupului de cercetatori de la SCDL. Vinetele albe au rang de vedeta. „Au foarte putine seminte, ceea ce isi doreste orice gospodina, dar si medicii care spun ca e o substanta in semintele de vinete care da acele arsuri la stomac. In plus,aceste vinete sunt extrem de cremoase. Orice doamna le prefera celor vinete la culoare”, imi spune o doamna despre care aflu ca lucreaza in laboratorul Statiunii de la Vidra, de langa Bucuresti, pana nu demult for tutelar al SCDL Buzau.

Doamna spune ca daca ar putea, le-ar recomanda tuturor romanilor sa lucrezez in spatii acoperite. Clima actuala, conditiile din sol si calitatea apei au o relatie extrem de stransa, care duc la decizia ca legumicultura sa se faca in spatii acoperite. In paranteza, doamna aceasta imi spune ca Spania are o zona de desert. Din nevoia de hrana, spaniolii au facut cel mai mare camp de solarii din lume. Nu-l poti acoperi cu privirea nici daca te afli in avion. Este fiecare fermier cu parcela sa de solarii, cu autocamioane care vin si incarca, tomate mai ales. Totul are loc controlat, in solarii, si totul se face prin fertirigare. Doamna este convinsa ca asa se va intampla si in partea dinspre Glodeanu a Buzaului.

 

Constantin Feraru, directorul Directiei pentru Calitatea Semintelor si Materialului Semincer intervine si spune ca angajatii sai au reale probleme pe teren din cauza caniculei. Au datoria sa inspecteze loturi de porumb, spre exemplu, iar in lan sunt si 50 de grade C.

Cald peste posibil este si in serele SCDL, insa grupul de musafiri merge sa vada ardeii, busuiocul, pepenii, castravetii si tomatele lui Costel Vanatoru care au, deja, notorietate in plan national. Statiunea de Cercetare Legumicola din Buzau este, de ani buni, si o sursa importanta de materie prima pentru industria farmaceutica si de cosmetice. Cer detalii despre noile soiuri si aflu de la seful laboratorului SCDL, cercetatorul Costel Vanatoru, ca busuiocul se afla in cercetare la Buzau din 1996. „Busuiocul, in tara noastra era cunoscut mai ales ca o planta folosita in cultul bisericii, mai putin ca o planta aromatica, medicinala sau chiar ca una folosita in alimentatie. De aceea noi am intensificat cercetarile. In 1996 aveam primul soi numit Aromat de Buzau, iar acum sunt zece linii distincte de busuioc alimentar cu calitati fenotipice deosebite. De la aroma clasica, cunoscuta de toata lumea, pana la busuioc cu aroma de lamaie, cuisoare sau busuioc dulce pentru salata”.

 

Costel Vanatoru spune ca acum, consumatorul are de folosit busuioc pentru salate, busuioc pentru ketchup si busuioc pentru mancarurile cu carne ori preparatele cu rosii. „Daca mergem in terenen si vedeti liniile de busuioc create la Buzau, nu iti vine sa crezi ca aceasta planta are acest potential genetic de a se exprima in atatea varietati. Avem soiuri distincte pentru condimentarea mancarurilor, pentru salate si un soi pentru camera. Acest soi de busuioc poate inlocui cu succes deodorantul de camera despre care stim ca are componente chimice nocive pentru sanatate. Acest soi e pretabil pentru apartament. E de talie mica, globuloasa si aromata. Se pune la ghiveci, in apartament, iar simpla atingere a acestuia da o aroma placuta in incapere”.

Anul 2015 este iarasi revolutionar. Cercetatorii buzoieni scot busuiocul-deodorant de camera, dar si rosiile de tip cireasa pentru dulceata – rosii mici care bat spre culoarea neagra, extrem de dulci. Cei prezenti gusta si din ardeii iuti care alcatuiesc ample linii de cercetare si ameliorare si zdrobesc usor frunze de busuioc aromat. E semn ce cercetarea legumicola de la Buzau mai are inca multe de spus. Mai exista oameni care se dedica acestui domeniu, dar pentru ca asta sa se intample conteaza ca socurile imobiliare si penale sa-i lase sa-si vada de obiectul profesional.

 

Insa o teama persista asupra intregului eveniment, desi nimeni pare sa nu mai doreasca sa spuna ceva. Toti asteapta insa o schimbare care sa inceapa de unde trebuie.  SanatateaBuzoiana.ro a deschis, in urma cu doia ani, subiectul rafuielilor de la SCDL si v-a demonstrat ca se poate supravietui, daca se doreste!

Acum incercam sa scoatem de la evenimentul Ziua Portilor Deschise la Statiunea Legumicola din Buzau ceea ce dumneavoastra, cititorii, asteptati – prezentarea unor soiuri noi, care sa faca fata noilor conditii meteo din Romania. Va vom prezenta amanuntit, in reportajele urmatoare, aceste creatii care-si asteapta autentificarea, mai ales ca SCDL a avut pana in 2014 un parteneriat cu Ministerul Agriculturii, prin intermediul caruia au fost cercetate mai multe plante, in conditii de sol neirigat si irigat controlat. Studiile trebuie insa continuate, astfel incat activitatea de cercetare sa fie incununata de succes.

 

Ani multi ii dorim si noi cercetarii legumicole din Buzau care se bazeaza, ce-i drept, pe minti luminate, dar si noroc sa nu intre in aceasta lume minunata falsi doritori de recompense!